Abonare Online

:

EDITORIAL

  • DESCOPERĂ MOLDOVA DESCOPERĂ MOLDOVA
    E vară, e luna lui cuptor, e anotimpul concediilor, vacanţelor și călătoriilor. Lanurile de grâne poleite în aur se mișcă în valuri; câmpurile ondulate, acoperite de floarea-soarelui, se deschid în faţa ochilor ca o binecuvântare; pâlcurile de cicoare albastră, împrăștiate pe ogoare și în apropiere de drumuri, coboară azuriul…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Minihidrocentralele, o aventură la nivel înalt

Marți, 20 Junie 2017 14:24
  • Autor:  Lilia CURCHI

De mai bine de doi ani, Moldova trece prin codul galben de secetă hidrologică. Debitele râurilor sunt la cota minimă, unele chiar rămân fără apă pe durata sezonului cald. 

    Răutul, principalul afluent de dreapta al Nistrului, nu este o excepţie. Anul trecut, de exemplu, a avut doar 20-40% din norma multianuală de apă, conform înregistrărilor efectuate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat la postul hidrologic Jeloboc, unde se află cel mai puternic izvor din R. Moldova. 

   Cu toate acestea, tot anul trecut, în iulie, în toiul secetei hidrologice, Guvernul adopta o decizie „de viitor” - trecerea minihidrocentralelor de pe Răut – de la Piatra, Orhei şi Căzăneşti, Teleneşti -, în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei”. Astfel, statul devenea proprietar al celor două construcţii hidrotehnice. Atenţie la scopul acestei decizii – „reconstruirea şi repunerea în exploatare”. „Un non-sens” au spus ecologiştii şi toţi cei care cunosc că apa Răutului abia ajunge la „genunchiul broaştei”, darămite să fie trecută prin rotativa unei hidrocentrale. Totuşi, un comunicat al executivului anunţa solemn că „acest fapt va permite valorificarea optimă a resurselor de apă, sporirea capacităţii interne de producere a energiei şi creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile”. Informaţia a fost difuzată şi cu un titlu pe potrivă: „Republica Moldova va spori capacităţile interne de producere a energiei electrice”. 

 

Energie din apa care nu există
    Nu este pentru prima tentativă de a folosi energia hidraulică a râurilor R. Moldova, nici la nivel public, nici la nivel privat. Dovada este chiar în nota informativă a deciziei, unde găsim următoarea justificare, semnată de ex-ministrul Mediului, Valeriu Munteanu: „În ultimul timp aceste două minihidrocentrale sunt solicitate de mai mulţi agenţi economici pentru a fi reconstruite şi puse în exploatare”. Statul are, însă, aceleaşi planuri, precum este menţionat în acelaşi document - ulterior „transmiterii construcţiilor hidrotehnice în gestiunea „Apele Moldovei”, Agenţia va intra în drepturi legale de a le reconstrui şi pune în exploatare”.
    Să înţelegem că, pe de o parte Guvernul R. Moldova solicită Ucrainei stoparea proiectelor de extindere a hidrocentralelor pe Nistru pe motiv că afectează grav ecosistemele Nistrului, iar pe de altă parte creează pârghii pentru punerea în funcţiune a hidrocentralelor la nivel naţional, neglijând lipsa de apă din râurile mici şi impactul de mediu? 
    Radu Cazacu, director adjunct al Agenţiei „Apele Moldovei”, spune că instituţia pe care o reprezintă a expediat la Guvern, acum vreo două săptămâni, propunerea de a include în documentul de rectificare a cadrului bugetar pe termen mediu surse pentru realizarea unui proiect de reabilitare a construcţiilor hidrotehnice de la Căzănești și Piatra. „Noi acum vrem să facem un proiect de reabilitare și să aplicăm la fonduri, poate la cel Ecologic. La moment nu avem bani pentru executarea proiectului, dar dacă ne vor fi alocaţi bani vrem să facem proiectul”, spune Cazacu. L-am întrebat pe responsabil pe ce se bazează Agenţia „Apele Moldovei” în intenţia de reabilitare a minihidrocentralelor odată ce Răutul nu are apă. „Nu neapărat să lucreze în regim non-stop, dar în perioada când debitele sunt mari. E clar că la debitele mici nici vorbă nu poate să fie de generarea energiei electrice”, ne spune acesta. „Vom face studiul de fezabilitate şi vom vedea”, adaugă responsabilul de la „Apele Moldovei”.
    Valeriu Munteanu, ex-ministru al Mediului, ne spune că se insistă de mai mult timp în anumite cercuri pe construcţia a cinci minihidrocentrale pe Răut. „Eu m-am opus, ştiind că ar fi o mare problemă de mediu, dar şi mai mare problemă ar fi în negocierile cu ucrainenii pentru salvarea Nistrului. Acum, însă, cred că proiectele acestea se vor realiza repejor”, menţionează Munteanu.

 

Închise de sovietici pentru că erau nerentabile
   Primele hidroagregate pentru producerea energiei electrice pe teritoriul Republicii Moldova au fost instalate în perioada interbelică pe râuri mici şi funcţionau în regim de moară fără să oprească debitul natural al apei. Din 1947 a început construcţia de microcentrale hidroelectrice pe râul Răut cu baraje, dar toate au avut aceeaşi soartă – s-au închis în scurt timp ca fiind nerentabile. Cea de la Căzănești, Telenești, construită, potrivit primarului Vasile Sârbu, cu suportul locuitorilor satelor Căzănești, Vadu-Leca, Chiţcani și Negureni, a funcţionat doar 10 ani, din 1954 până în 1964. În total, în timpul ocupaţiei sovietice, pe râul Răut se planifica construcţia a 17 minihidrocentrale, planuri la care s-a renunţat după darea a exploatare a Hidrocentralei de la Dubăsari și micșorarea catastrofală a debitului de apă în râurile mici. 

 

Cine sunt continuatorii politicilor de distrugere a râurilor mici?
     În această perioadă nefastă (1944-1991), în urma unor politici mioape şi iresponsabile, a fost distrusă întreaga reţea hidrografică naturală a râurilor mici prin îndiguire, îndreptarea cursului şi construirea iazurilor direct în albie. Practic nu există râuri mici în R. Moldova care să nu aibă baraje - unul sau mai multe - de la izvoare până la vărsare. Chiar dacă s-a scurs un sfert de veac de la Declaraţia de Independenţă, Academia de Ştiinţe nu a venit cu un Program naţional de refacere ecologică a râurilor mici, deşi anual stoarce sute de milioane de lei din bugetul republicii. La fel de enigmatică pare şi „gândirea strategică” a marilor vizionari de la „Apele Moldovei”, când e vorba de salvarea râurilor mici de la dispariţie. Să nu se creadă cumva că „Apele Moldovei” este străină de alocările bugetare și de proiectele aberante care dăunează reconstrucţiei ecologice a râurilor mici. Altfel, ce explicaţie am găsi că deși râurile din R. Moldova se confruntă cu un deficit major de apă, autorităţile, la distanţa de jumătate de secol, planifică să refacă ceea ce demult nu mai este viabil. Mai mult, unii agenţi economici au aceleaşi planuri fantasmagorice. Ce se ascunde în spatele acestor demersuri: atragerea banilor din fonduri europene, a banilor publici, tradiţionala batjocură faţă de natură sau toate deopotrivă?

 

(Va urma)

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 15215 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova