Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

„Monştrii invizibili” din detergenţi

Luni, 20 Noiembrie 2017 13:52
  • Autor:  Lilia CURCHI

Detergentul este astăzi prezent în fiecare gospodărie, fiind utilizat pentru spălatul vaselor, hainelor, locuinţelor etc. Este promovat în spoturile publicitare ca fi ind indispensabil în lupta cu murdăria. Totuşi, acesta este numit de ecologişti „otravă cu acţiune lentă”, pe care o absorbim prin căile respiratorii, piele, prin aparatul digestiv. De mai mulţi ani, experţii de mediu şi sănătate, dau alarma privind pericolul la care ne supunem prin utilizarea detergenţilor care ne îmbolnăvesc treptat, dar, deseori, irecuperabil.

De ce este periculos detergentul?
În mod tradiţional, numim detergent pudra sau lichidul folosit la spălarea rufelor. De fapt, detergentul este ingredientul de bază al tuturor substanţelor de curăţat, de degresare, de umectare sau de emulsionare. 

Pe eticheta detergenţilor întâlnim practic aceleași ingrediente: sufractanţi aniotici (sau zeoliţi) - între 15% și 30%; surfactanţi neionici - 5%; agenţi de înălbire pe bază de oxigen activ, fosfaţi și fosfonaţi; enzime, parfumuri. Detergenţii ieftini conţin LAS (liniar alchibenzen sulfonat) ce pot cauza iritaţii ale pielii la contactul prelungit; înălbitori optici (fluorescenţi) care nu albesc rufele, ci doar ne conferă percepţia de alb, convertind razele ultraviolete în lumină. 
Dintre toate componentele, cele mai toxice sunt fosfaţii, adăugaţi în detergenţi pentru a reduce duritatea apei. În Uniunea Europeană, începând cu 30 iunie 2013, utilizarea fosfaţilor în detergenţii de rufe este interzisă, iar conţinutul de alţi compuși care conţin fosfor este limitat. Pe piaţa din R. Moldova, se găsesc cu oarecare dificultate detergenţi fără fosfaţi, spune Iuliana Cantaragiu, expertă proiecte în cadrul Centrului Naţional de Mediu. În vara 2017, această organizaţie a demarat o campanie de informare privind substanţele chimice periculoase din detergenţi. „Substanţele chimice din detergenţii obișnuiţi sunt dăunătoare din momentul în care intră în contact cu apa, fiind foarte greu de eliminat și creând probleme serioase pentru mediul acvatic, soluri, aer și, în consecinţă, pentru sănătatea umană”, spune Iuliana Cantaragiu.

 

Un efect distrugător 

„Detergenţii care ajung pe piaţa autohtonă conţin o gamă extrem de largă de substanţe chimice, care sunt foarte agresive. Toate substanţele chimice de curăţare pe care le folosim în gospodărie ajung în canalizare și aici nu se diluează cu nimic, nu se descompun, dar curg mai departe pe râurile noastre, se infiltrează în solurile noastre. Ulterior, cu apa poluată irigăm grădinile, pe solul poluat creștem legumele și fructele, consumăm peștele care trăiește în apa poluată etc. Și, în final, tot noi suntem afectaţi”, remarcă Iuliana Cantaragiu. 

Fosfaţii din componenţa detergenţilor chimici nu se elimină din haina pălată nici chiar după zeci de clătiri și persistă timp de 4 zile. Ei pătrund în organism, prin piele și cauzează diverse patologii ale sângelui. Odată ajunși, în mediile acvatice naturale, prin deversarea reziduurilor,fosfaţii stimulează proliferarea algelor, ceea ce conduce la scăderea dramatică a conţinutului de oxigen din apă și, implicit, la omorârea populaţiilor de pești.
Nu mai puţin periculoși sunt sufractanţii. Aceștia nu sunt biodegradabili, sunt obţinuţi din materii prime petroliere, produc o spumă otrăvitoare, distrugând toate formele de viaţă din ape, iar unele alternative ieftine ale acestora (LAS-urile)
sunt deosebit de dăunătoare pentru soluri. 

Pentru a le conferi detergenţilor calităţi suplimentare – parfum, efect de înălbire și de strălucire -, sunt folosiţi numeroși aditivi, cu efecte similare distrugătoare asupra mediului. 
Lista componenţilor dăunători ai detergenţilor este lungă, iar efectele nocive sunt cu atât mai mari, cu cât durata de folosire a substanţelor este mai îndelungată.

 

Mai puţin oxigen în ape
Râurile mici sunt cele mai afectate de poluarea pe care o generează chimicalele din detergenţi, de rând cu deversările necontrolate de ape neepurate de la producerea vinurilor, a băuturilor alcoolice, a alimentaţiei publice, deservirea parcurilor auto etc.
Aceste deversări de apă poluată în râuri și lacuri, fără preepurare și epurare, aduc daune incomensurabile mediului înconjurător. Potrivit datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe parcursul ultimilor 3 ani, apa Nistrului și a Prutului este de calitatea a III-a, adică poluată moderat. Prutul, în aval de or. Leova și s. Giurgiulești, are clasa IV-V de calitate - poluată și foarte poluată. Râurile mici, însă, au un grad înalt de poluare. Potrivit specialiștilor, avem un grad înalt de poluare  cu ioni de amoniu, nitriţi, compușii cuprului, un nivel înalt al consumului biochimic de oxigen și al parametrilor de mineralizare. Pe de altă parte, este scăzut nivelul conţinutului de oxigen dizolvat în apă, care, însă, este cel mai important parametru de calitate al apei din râuri și lacuri. Scăderea oxigenului reduce capacitatea de autopurificare a apelor naturale favorizând persistenţa poluării cu toate consecinţele nedorite.
„Conștient, zi de zi, fiecare dintre noi contribuim la contaminarea apei cu detergenţi. Chiar dacă apa trece printro staţie de epurare, substanţele chimice periculoase ajung în mediu, infectând apele și solul. Și pentru că râurile sunt principala sursă de apă pentru irigarea culturilor agricole, tot acești detergenţi ajung și în legumele și fructele noastre”, spune Iuliana Cantaragiu de la Centrul Naţional de Mediu.

 

Alternativa: produsele bio 

O alternativă la aceste produse cu potenţial atât de toxic pentru viaţă o constituie așa-numiţii detergenţi biodegradabili (bio, eco). Aceștia conţin ingrediente active și sunt capabili de a se descompune în apele reziduale sub acţiunea factorilor din mediul respectiv (oxigen și microorganisme). 

O campanie de informare a populaţiei despre eco-detergenţi a fost lansată în vara acestui an, la Bălţi, de către Centrul Naţional de Mediu. Recent, campania a ajuns și la Orhei, având îndemnul de a renunţa la detergenţii clasici în favoarea celor ecologici. „Pentru ca să nu ne reducem din confortul cu care ne-am obișnuit, propunem cetăţenilor să aleagă detergenţii ecologici disponibili pe piaţa noastră sau să îi pregătească de sine stătător din substanţe simple (oţet, bicarbonat de sodiu, săpun de casă etc.)”, spune Tatiana Mosenţ, manageră de proiecte la Centrul Naţional de Mediu.

Organizatorii spun că nu este obligatoriu de folosit detergent, pentru a curăţa hainele sau locuinţa. Produsele chimice de uz casnic ar putea fi înlocuite cu mijloace folosite pe vremuri: soluţie de apă caldă cu săpun, praf de muștar, soluţie de oţet, suc de lămâie. Aerul din locuinţă poate fi împrospătat cu ajutorul uleiurilor aromatice naturale. Mobila și ferestrele pot fi curăţate cu ajutorul amidonului de porumb.

Aveţi grijă ce „monștri” aduceţi în casă, citiţi etichetele, alegeţi produsele care nu dăunează sănătăţii umane și mediului.

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 740 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova