Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Trei destinații ecoturistice

Miercuri, 22 Noiembrie 2017 07:06
  • Autor:  Viorel Miron

Prin identitatea lor deosebită, prin simplitatea, echilibrul, armonia și taina ce o comportă, fiecare din localitățile noastre este o atracție pentru vizitatori și vizite turistice. Și mai sporit este acest potențial în satele în care oamenii au avut grijă să păstreze tradiția locală și natura pitorească. Multe dintre ele sunt încă total necunoscute sau puțin valorificate, motive găsindu-se o mulțime. Sprijiniți de proiectul „Creșterea ca pacităţilor locale pentru dezvoltarea durabilă bazată pe valorificarea resurselor naturale în destinaţiile turistice majore din Moldova” (realizat cu suportul Programului de Granturi Mici al GEF, implementat de PNUD Moldova), Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova a încercat să re-descopere noi fațete ale satelor noastre, să răscolească arhivele și să re-aducă în atenția publicului imagini și date care să le pună în valoare. Vă propunem în continuare să pășiți împreună cu noi în trei destinații ecoturistice de excepție din nordul Moldovei – Criva, Cosăuți și Cotova.

Satul cu peșteră - atracţie speologică din Moldova

Satul Criva este cel mai de vest punct a Republicii Moldova, situat în lunca râului Prut, la hotarul a trei state - Moldova, Ucraina și România. Localitatea este atestată într-un document al domnitorului Ștefăniță–Vodă încă la 1520. În perioada medievală aici erau 6 mori de apă pe Prut. Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” a fost construită în 1835, iar în 1878 aici este înființată și o scoală. După cel de-al doilea război mondial un cioban din localitate a găsit o piatră neobișnuită, pe care a arătat-o savanților. Astfel au fost descoperite aici zăcăminte semnificative de ghips, care sunt exploatate din 1954 până în prezent. Iar deja în 1959, în rezultatul extragerii masive a ghipsului, a fost descoperită intrarea în una din cele mai mari peșteri din lume - „Emil Racoviță”, care are în prezent cartați peste 89 km în subteran.

Stratul de ghips (cu vechimea de 11 mln ani) iese la suprafață în apropierea s. Drepcăuţi și se extinde, sub forma unei fâșii cu lungimea de aproximativ 300 km și lăţimea de aproximativ 15-20 km, până în regiunea Lvov, Ucraina. Iar în zona carstică Criva – Drepcăuţi atestăm prezenţa celei mai mici distanţe dintre albiile râurilor Nistru și Prut. De aceea și se consideră că peștera gigant de la Criva s-a dezvoltat în rezultatul dizolvării rocii de ghips de apele freatice pe parcursul a sute de mii de ani. Acum aici este un sistem carstic extrem de variat și interesant pentru vizite speoturistice: de la săli mari până la labirinturi încurcate amplasate în câteva nivele, ca într-un cașcaval gigantic. Peștera are un coeficient de ramificaţie foarte ridicat. Pe direcţiile principale se întâlnesc galerii mari (6-8m), iar în locul intersecţiilor - săli mult mai voluminoase. Cele mai mari săli sunt: „Sala Așteptării”, „Sala cu coloane”, „Turnul Daciei”, „Sala O sută de metri”, sala „Pinguinului”. Volumul tuturor galeriilor subterane ale sistemului carstic „Emil Racoviţă” este mai mare ca volumul galeriilor vestitelor peșteri, dezvoltate în ghipsuri, „Optimisticescaia” și „Ozernaia”din Ucraina, luate împreună. În cuprinsul galeriilor au fost identificate puţuri și hornuri cu înălțimi impresionante. Investigaţiile au arătat existenţa a trei etaje, cel de mijloc fiind cel mai dezvoltat. Denivelarea reţelei este de aproximativ 12 m. Temperatura și umiditatea aerului din peșteră este aproximativ: de la 11°C și 90-100% umiditate, până la 13°C și 80% umiditate. Parametrii respectivi rămân aproape constanţi pe tot parcursul anului.

Iniţial, în sistemul carstic „Emil Racoviță” au fost descoperite peste 20 lacuri, cu adâncimi de până la 2 m și câteva fântâni, care formează etajul inferior, parţial inundat. Lacurile și fântânile din interiorul peșterii comunică direct cu fluxul de apă subterană. Datorită umidităţii mari și evaporării reduse, nivelul apei în aceste lacuri scade neesenţial. Cele mai reprezentative lacuri din subteran sunt: „Lacul albastru”, „Lacul Dinozaurilor”, „Lacul Moldova”, „Lacul Verde”, „Lacul Jurnaliștilor”, „Lacul Nautilus”. Apa din aceste lacuri, conform analizelor chimice, au un conţinut bogat de săruri minerale. Temperatura minimă a apei din lacuri este de 10-11°C. Foarte interesante sunt așa-numitele speleoteme, sau formațiuni de diferite forme: draperii, țurțuri etc. Draperiile subterane pe alocuri formează baraje, care pot închide perpendicular unele galerii. Ţurţurii de argilă sunt mici speleoteme formate din prelingeri de geluri multicolore, rezultate prin precipitare chimică. Au un aspect aseamănător cu stalactitele și dau peșterii un farmec aparte.

 

Lacul Revistei Natura din Peștera Emil Racoviță

Lacul Revistei NATURA din Peștera „Emil Racoviță”. Foto: Alecu Reniță

  

Apele de la Cotova
Cotova este un sat ascuns între dealurile de pe valea râului Căinari. Legenda spune că denumirea ar veni de la „cotul râului”. Aici găsim cel mai mare izvor dintre Nistru și Prut. Acesta are debitul de cca. 160 litri pe secundă și pare că țâșnește de sub pământ ca un râu întreg. Pentru prima dată satul este atestat documentar la 6 martie 1443. 

Izvorul mare se află în centrul localității și este monument hidrologic. Se revarsă din fisurile calcaroase situate la poalele râului Căinari. În ansamblu cu alte 5 izvoare formează un adevărat parc de izvoare (pe o suprafață de 6 ha). De-a lungul anilor fluxul de apă a scăzut considerabil. Apa e de o calitate bună și are o temperatură constantă de +110C pe parcursul anului. Timp de mulți ani rămâne cea mai mare sursă de apă potabilă pentru localitățile vecine și e plin de legende și tradiții. Una dintre aceste tradiții a fost și competiția de scufundare în apa rece. Din vechime, în jurul izvorului, sătenii organizează diverse ceremonii, ritualuri, nunți ș.a. Un farmec aparte are tradiția scăldatul ritualic iarna de Bobotează. În popor se spune: „Cine a băut apă din acest izvor, la Cotova rămâne”.

Râpa Zgurița (15 ha) este un alt monument al naturii, luat sub protecția statului, are origine paleontologică. Pe teritoriul localității aflăm și Muzeul Fermierului, fondat în anul 2005, de G.Ț. „Petru Flocosu”. La Măcăreuca, sat din comuna Cotova, găsim un complex istoricoarhitectoral ce include: biserica de lemn (de peste 220 ani), casa cu 16 odăi a scriitorului român Aleco Russo, parcul decorativ cu poartă la intrare, parcul din centrul satului și monumentul ostașilor căzuți la datorie. În preajmă, între două sate Mândâc și Cotova, poate fi văzut monumentul de istorie și arhitectură peisajeră din sec. XIX „Vila cu parc Mândâc” - unul dintre cele mai interesante ansambluri dendrologice din preajma conacelor nobiliare din Basarabia. În 1896, pe o suprafață de 16,4 ha, a fost sădit un parc conform concepției ilustrului arhitect Alexandru Bernardazzi. Aici au fost amenajate alei pietruite, trei iazuri din parc, iar legenda spune că parcul a fost organizat în doar 40 de zile.

 

cotova

Apele de la Cotova. Foto: Vadim Șterbate

 

Satul pietrarilor

Documentar, satul Cosăuți,raionul Soroca, este atestat la 17 ianuarie 1517, într-un hrisov semnat de Bogdan III. Pe vremuri a existat și o altă vatră a satului cu denumirea Urzeni. 

Astăzi, Cosăuţi este, pe drept cuvânt, un muzeu sub cerul liber. Pe teritoriul satului se găsesc 34 de monumente (8 arheologice, 5 istorice, 10 arhitecturale, 8 de artă, o rezervație naturală, 1 monument al naturii etc.) luate la evidenţă de muzeul satului. Din acest număr, 17 monumente sunt de importanță naţională și 17 monumente de importanţă locală.

Muzeul de Istorie și Etnografie (1965) este amplasat în prima școală laică din satul Cosăuţi, construită la 1896. Biserica ,,Nașterea Maicii Domnului” din localitate a fost înălțată în anul 1793, din lemn, apoi reconstruită în piatră, la 1882. Un monument de arhitectură este clădirea Oficiului Poștal, precum și clădirea fostei Asociaţii de credit bancar ,,Albina” deschisă de moșierul Tito Mihailovschi (înc. sec. XX). În lista obiectivelor importante includem și Mănăstirea din Cosăuți cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” (1729). 

La Cosăuți avem și o Staţiune Paleolitică, care reprezintă o așezare străveche cu mai multe nivele de locuire, păstrate bine în straturile de argilă și nisip la circa 10 m adâncime. Aceasta a fost descoperită în 1978. Staţiunea Paleolitică Cosăuţi este considerată una din cele mai importante staţiuni din paleoliticul superior din Moldova și din zonele limitrofe. Aici găsim și o Cetăţuie getică, în formă circulară, cu diametrul de 50-60 m. 

Peștera sihastrului este amplasată la 1,5 km de la locul vechii mănăstiri și mai este numită mănăstirea în cretă. Tot la Cosăuți avem pădurea „Stânca – Jeloboc”, un loc unic în Moldova, cu valoare ecologică, arheologică, istorică și etnografică. 

Satul mai este cunoscut prin apa tămăduitoare (bogată în rodonit) de la „Prestol” – un izvor săpat cu mai mult de două secole în urmă pe teritoriul mănăstirii vechi, în defileul împădurit al Rezervației peisagistice „Cosăuți”. Conform legendei, apa acestui izvor curge printr-o comoară, pe care oamenii au ascuns-o în stânci, ca să nu fie găsită de turci.

Cosăuți

Cosăuți. Foto: Alecu Reniță

 

Viorel MIRON,

președintele Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 932 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova