Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Toamna la Rîșcova

Luni, 27 Noiembrie 2017 13:30
  • Autor:  Silvia URSUL

Am ajuns la Râșcova într-o duminică de sfârșit de octombrie, când copacii mai aveau un pic până să-și lepede toate culorile cu care i-a înzestrat toamna. Din fiecare grădină se ițeau dovleci mari și câțiva struguri lăsați în urma culesului pentru păsările cerului. Satul, ca orice sat al Moldovei tomnatice, își revărsa noroiul pe strada principală, unde oamenii se opreau să-și curețe încălțările înainte de a merge mai departe.

Locul unde este amplasată Râșcova nici nu poate fi mai pitoresc: de pe un deal coboară pădurea de la Ivancea, iar de pe celălalt se întind terenurile arabile ce au hrănit timp de sute de ani comunitățile de plugari din regiune. Cu casele așezate ca  mărgelele pe-o ață, Râșcova se întinde mai mult lungă decât lată în vâlceaua celor două dealuri, pe firul unui râuleț pe care zadarnic l-am căutat pe harta republicii. Aproape fiecare stradă se mândrește cu câte o căsuță albastră încinsă cu brâu negru,  cu pridvor sau cerdac, cu uși de lemn decorate cu simboluri bătrânești și cu ferestre mici prin care-i spun trecătorului povestea celor care și-au avut aici vatra. Prin jurul lor încep să răsară case mari, din piatră și ciment, cu arcade de fier în față și cu tractoare în spate, dar pălesc cu toatele în fața frumuseții simple a căsuțelor văruite, martore ale altor vremi. Eu mă opresc și fac poze fiecăreia, îi admir stilul și arhitectura în încercarea de a îndesa în memorie cât mai multe din elementele acestea autentice pe care mi-e teamă că le vom pierde.
Acest întreg ținut la sud-est de Răut capătă un farmec aparte datorită faptului că aici a fost timp de mai multe generații leagănul familiei Donici. Neamul acesta de boieri școliți l-a dat omenirii și pe fabulistul Alecu Donici, născut la Piatra-Bezin (azi comuna Donici) și considerat de mulți istorici un „La Fontaine al românilor”. Din acest sat și până la Braniște, Miclești, Ișnovăț și multe altele care au dispărut de pe hartă, neamul Donicilor deținea moșii în ținutul Orheiului și ctitoreau biserici, așa cum a fost cazul vornicului Darie Donici, ctitor al unei biserici la Ivancea (Orhei, 1789) și al bisericii „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Râșcova, satul pe care am decis să-l cunosc mai bine astăzi.
Biserica ctitorită de Darie Donici data din anul 1778, era construită din lemn și avea acoperișul de paie, însă în anul 1900 s-a purces la construcția unei alte biserici, cea care funcționează și astăzi. Ridicată pe o pantă a satului, biserica este o adevărată bijuterie arhitecturală ce domină toate casele și chiar și pădurea ce se întinde între Râșcova și Ivancea. Clădită în stil neoclasic, din piatră, această biserică are lungimea de peste 28 metri și înălțimea de 25 metri, primind în anul 1928 hramul „Înălţarea Domnului”. Fiind rezultatul contribuției și suportului comunității de creștini, biserica este și astăzi mândria întregului sat, chiar dacă în perioada 1961-1990 a fost închisă de către autorităţile sovietice și folosită ca depozit pentru cereale. Frumosul locaș de cult a fost redeschis după căderea URSS-ului la insistențele și contribuțiile financiare ale sătenilor, iar de atunci clopotele bisericii se aud în fiecare duminică de la un capăt al satului la altul. În curtea sfântului locaș se mai află și pristolul vechii biserici de la Stețcani (localitate aflată la 5 km de Râșcova), închinată Sfântului Arhanghel Mihail, care a funcționat în perioada 1797-1928.

lkiu

Biserica de la Rîșcova. Foto: Silvia Ursul


Când am ajuns la biserică, slujba se terminase, iar în sat era forfotă și alergătură. De undeva răzbătea sunetul unui microfon certat cu boxele, iar grupurile de oameni care se salutau și se revărsau într-o ulicioară mai la vale arătau că se pregătește o sărbătoare dedicată întregii comunități. Pe imașul de lângă gimnaziu, sub un cort dichisit cu frunze, fructe și un covor tradițional (prin meleagurile mele i se zice scoarță) erau adunați cu mic cu mare toți cei care vroiau să vadă cu ochii lor „Toamna de aur”. Nici nu știu când a prins această tradiție la noi, dar e una îndrăgită. Pentru noi, oameni care și-au petrecut istoria la coarnele plugului, toamna a fost mereu asociată cu belșugul, cu ceea ce rămâne după luni de trudă și alergătură. Or belșugul trebuie afișat, cântărit, sărbătorit, împărțit cu cei de-alături sau cu cei care ne-au ajutat în timpuri grele. În orice sat și în orice comunitate toamna n-are cum să fie altfel decât „de aur”, pentru că vine cu multe daruri și împliniri la cei care au muncit. După ce roadele pământului sunt strânse și aduse acasă, după ce strugurii sunt transformați în vin și grâul în plăcinte, orice sat de gospodari găsește o duminică în calendar pentru a sărbători dărnicia toamnei. La Râșcova femeile au fost cele care au ținut să arate sătenilor și oaspeților din alte locuri cât de frumos știu ele să sărbătorească. Sub cortul comun s-au înghesuit coșuri cu bunătăți, plăcinte rumene și pâini coapte, prosoape și broderii țesute de mâini dibace, produsele unor meșteșuguri încă păstrate. 

nydjy

Ansamblul Folcloric „Doina Codrului". Foto: Silvia Ursul

 

Gazdele acestui eveniment dedicat comunității râșcovene a fost Ansamblul Folcloric „Doina Codrului”, condus de doamna Ecaterina Sadovnic. Îmbrăcate în haine tradiționale de sărbătoare, cântărețele au readus din negura vremii cântecele din acest ținut. Cele opt femei au înfruntat vântul rece care pe mulți i-au ținut în case) și au organizat pentru sătenii lor o sărbătoare a cântecului, a recoltei și a bunei dispoziții. De la doamna Sadovnic am aflat că ansamblul funcționează de 10 ani, timp în care membrii au reușit să-și îmbogățească repertoriul și să participe la concursuri regionale și naționale unde au reprezentat întreaga comunitate a satului. Adițional aceste femei s-au implicat în extraordinar de multe încercări axate pe conservarea  patrimoniului local: încurajează alte femei să practice meșteșuguri, participă împreună la întâlniri unde coc plăcinte sau gătesc mâncare tradițională, promovează tinere talente din grădiniță și școală, caută costume tradiționale – într-un cuvânt, mențin vie flacăra identității satului Râșcova. 

jyjyt

Ecaterina Sadovnic, sufletul sărbătorilor de la Râşcova. Foto: Silvia Ursul

 

Datorită lor și efortului lor neobosit, am aflat lucruri noi și interesante despre această localitate, care merită de vizitat în orice anotimp. Amplasarea satului la o distanță mică de la traseul național Chișinău-Soroca (9 km spre est din satul Peresecina) garantează accesul facil al oricărui curios, iar pădurea din apropiere este potrivită pentru o plimbare pe potecile acoperite de frunze. Dacă decideți să faceți o vizită în sat, nu uitați să treceți pe la Eco-village, o comunitate eco ce promovează dezvoltarea durabilă, agricultura ecologică, mâncarea organică. Gazdele comunității, Liliana Botnaru și alți membri ai organizației Eco-Visio, îi așteaptă cu brațele deschise pe toți cei care vor să afle mai multe despre stilul de viață ecologic și care vor să aplice acest model în propriile comunități. Îi găsiți la capătul satului, pe un teren unde există trei clădiri (una rezidențială, una pentru ateliere mici, și a treia va fi în viitor sediul Centrului de Instruire Ecologică). Mica societate eco oferă tuturor celor interesați numeroase ateliere axate pe construcții ecologice, grădinărit organic, bucătărie vegetariană, energie regenerabilă, colectarea și păstrarea semințelor. Eco-village este ceva impresionant pentru Moldova și merită cu siguranță să facă parte din excursia celor care vor să vadă frumusețea Râșcovei. 

jyjtrd

Cu NATURA creştem viitorii ecologişti. Foto: Silvia Ursul


Poate, ca nicăieri în altă parte, la Râșcova simți fiorul versurilor lui Lucian Blaga și auzi că „sufletul satului fâlfâie pe lângă noi”.

 

Nr. 11 (noiembrie) 2017

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 796 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova