Abonare Online

:

EDITORIAL

  • LUMINA PE CARE O AȘTEPTĂM LUMINA PE CARE O AȘTEPTĂM
    Reînvierea naturii e un miracol care ne deschide ochii la frumuseţile vieţii, răscolind adâncurile divine ale fiinţei umane. Ceva necunoscut, magic, ancestral, venit de peste timpuri, sloboade energiile ascunse, care pornesc latent, apoi mai accelerat, până zvâcnirile și ritmurile lunii aprilie aduc suflarea vie a primăverii.
    Read more... Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Pe malul lacului Costești-Stânca

Marți, 30 Ianuarie 2018 14:34
  • Autor:  Silvia URSUL

Unul din momentele mele preferate atunci când revin în țară pe calea aerului este să privesc în jos, la felul în care arată pământulstrăbun de la înălțime. De fapt, fac acest lucru pe tot parcursul călătoriei, căci îmi place să observ formele de relief și să încerc să mă orientez după ele. Ador să privesc munții, pădurile, râurile, să analizez felul în care arată de sus tot ceea ce am învățat la geografie.

De fiecare dată, unul dintre momentele delicioase pe care le rezerv întoarcerii în țară este privitul la mozaicul de terenuri agricole străbătute de sate mici cu care te întâmpină Republica Moldova. Atunci când avionul își face intrarea dinspre Ucraina, n-ai cum să nu vezi meandrele Nistrului pe partea stângă, în special frumoasa șerpuire a fluviului la Bakota (Ucraina), cunoscută de moldoveni sub numele de Ușița. Sinuosul Nistru însoțește în continuare avionul, poți să întorci capul spre stânga când dorești să-l vezi. Dar pe partea dreaptă n-ai cum să nu ratezi lacul de acumulare Costești-Stânca.  Aici Prutul a fost oprit din calea sa firească în anii `70 ai secolului trecut, cu scopul înființării unei centrale hidro-electrice care să asigure consumul de energie necesar României și RSS Moldovenească de-atunci. Proiectul ingineresc a fost privit atunci ca unică soluție și pentru combaterea inundațiilor provocate de râu, pentru asigurarea alimentării cu apă și pentru irigație. Probabil putem discuta într-un alt articol despre transpunerea în realitate a beneficiilor prevăzute în proiect, însă știm cu siguranță că barajul și lacul de acumulare cu același nume au modificat puternic peisajul și ecologia Câmpiei Moldovei de Nord. Au dispărut întinsele zone umede din aval, de la Pădurea Domnească, care au făcut loc plantațiilor și culturilor agricole de astăzi; au fost strămutate localități întregi (partea română a mutat vatra a șapte sate, iar Republica Moldova - a 11 sate). Toate aceste schimbări care au antropizat locul au fost făcute pentru a asigura confortul și bunăstarea societății, iar natura a fost, ca întotdeauna, moneda de schimb pentru luxul de a avea apă la robinet.

fgre

Costești. Vedere spre lacul de acumulare


De atunci, din anul 1978 când a fost dat în exploatare, lacul de acumulare Costești-Stânca a devenit cel mai mare lac din Republica Moldova, iar ca volum este și cel mai mare din România, după Porțile de Fier I. Suprafața lacului de acumulare este de 59 km2, însă ceea ce intrigă este aspectul lui: de pe la Cuconeștii Vechi începe a se îngroșa, ca și cum ar da contur Prutului, și tot urmând cursul sinuos al râului, ajunge să se lățească în dreptul orașului Costești pe aproape 710 metri (cât măsoară barajul dintr-un capăt în altul).

nyr

Tinerii expediţionişti de la Glodeni au vizitat Lacul Costeşti-Stânca şi au aflat despre cum funcţionează şi ce impact are pentru Prut. August 2015

 

Ca o pasăre care-și întinde una dintre aripi, lacul se continuă cu un braț îndreptat spre Duruitoarea. Acesta se unduiește printre vechile toltre ale Prutului (recifuri calcaroase datând din Sarmațian) până după Văratic. De fapt, acest braț nu este nimic altceva decât râul Ciuhur, afluent de dreapta al Prutului, care de milenii și-a săpat calea printre stânci și a ajuns la câmpie numai după ce a creat defilee  spectaculoase. Acest râu izvorăște la câțiva kilometri de la Nistru (în apropierea orașului Ocnița), însă străbate spre vest întreaga câmpie pentru a se vărsa în râul Prut, fiind probabil unicul caz de acest fel din Republica Moldova. Cu rețeaua sa de afluenți la fel de încăpățânați ca și el, firișoarele acestea de apă au săpat în piatră și au dus cuminte la vale tot amarul de pietriș, făurind coridoare spectaculoase printre recife și sculptând defilee care astăzi își merită numele pe hartă: Defileul Văratic, Defileul Duruitoarea, Defileul Ciuhur.

grote

Grote și cascade la Duruitoarea

De fiecare dată când ajung pe acolo, încerc să îmi imaginez cum arătau aceste locuri înainte de construcția barajului, înainte de întemeierea localităților, înainte de orice, când era numai piatră și apă. Pe versanții acestui pitoresc râuleț peșteri și grote își încălzesc oasele la soare, iar cei care au locuit aici din negura timpurilor au făcut probabil același lucru. Una din cele mai renumite grote, cea de la Duruitoarea Veche, este de fapt o antică așezare umană, locuită în perioada paleoliticului inferior. În caverna săpată în stâncă la înălțimea de 33 metri au fost descoperite rămășiţe de animale, fragmente ale unor unelte, dar și urme ale omului primitiv de acum 250-300 mii de ani. În acele vremuri grota era probabil o reședință de lux, căci consta din trei încăperi cu lungimea totală de 49 de m și lăţimea de 5-9 m, iar din straturile arheologice studiate s-au găsit arme de os și piatră, obiecte de străpungere, unelte de muncă din silex, amulete și podoabe, vârfuri de suliţe, pandantive din fildeș de mamut și dinţi de ren. Această grotă, alături de cele de la Butești, Brânzeni, Buzdugeni, Trinca, și până mai sus în Ucraina, au reprezentat leagănul civilizațiilor umane din care probabil ne tragem și noi. Cavernele acestea reprezintă legătura noastră cu trecutul, cu ceea ce a fost înainte să apară scrisul, monedele, înainte să curgă istoria. 

desc

În descoperirea defileului Duruitoarea

 

Iată, pe scurt, motivul simplu și grăitor care justifică necesitatea păstrării lor peste ani: aici se află una dintre filele letopisețului nostru, descifrată și tradusă pe înțelesul nostru de către cei care și-au dat osteneala să sape în piatra milenară.


Iată cum o simplă vizită pe jos, cu bicicleta, cu avionul, poate transforma meleagurile noastre în lecții de istorie și geografie pe care le absolvesc doar cei îndrăgostiți nebunește de Natură!

 

 

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 1951 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova