Abonare Online

:

EDITORIAL

  • PRIMUL PARLAMENT PRIMUL PARLAMENT
    Primul Parlament se năștea dintr-o uriașă speranță în deșteptarea Moldovei înrobite. Peste harta imensă a imperiului sovietic, înroșită de sânge nevinovat, cernea o ploiță timidă de împrospătare. Stropi rari de apă vie îndrăzneau să lovească în sârma ghimpată întinsă de la Prut până la Sahalin.…
    Read more... Join club

Abonare Online

banner

Caută

Reîntregirea neamului românesc, o cauză sfântă a fiecărui cetăţean al R. Moldova

Marți, 20 Noiembrie 2018 13:15
  • Autor:  Gheorghe BUDEANU

Interviu cu Ion LEAȘCENCO, președintele Blocului Unităţii Naţionale din Republica Moldova.

- Domnule Ion Leașcenco, Blocul Unităţii Naţionale, pe care îl reprezentaţi, a devenit cunoscut în ultimii ani prin activităţile sale de înviorare a spiritului românesc din spaţiul basarabean. De fapt, ce reprezintă acest bloc, care sunt scopurile și idealurile sale? 

– Blocul Unităţii Naţionale (BUN) este o coaliţie de asociaţii civice formată la 16 mai 2015, tocmai atunci când se împlineau 203 ani de la anexarea Basarabiei la imperiul rus. BUN și-a propus promovarea valorilor românești prin transmiterea mesajului de Reîntregire către cât mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova, pentru ca în Anul Centenar pe care îl trăim în prezent să avem mai mult de o jumătate din cetăţenii din stânga Prutului care sunt pentru Reunire cu România. E foarte important ca cetăţenii Republicii Moldova să împărtășească crezul nostru unionist, fie prin unitatea etno-lingvistică, incontestabilă celor două maluri ale Prutului, fie prin motive pragmatice de ordin general pentru fiecare pătură socială din republica noastră. Dacă facem abstracţie de propaganda și minciunile care se aruncă în spaţiul public despre idealul și posibilitatea Reunirii, care pentru noi este una iminentă, vedem că toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de etnie, vârstă, confesiune religioasă sau convingeri politice, vor avea doar beneficii în urma Reunirii, inclusiv minorităţile etnice, căci România este apreciată foarte pozitiv în plan european pentru legislaţia pe care o are privind respectarea și promovarea drepturilor minorităţilor naţionale.


- Care au fost cele mai deosebite activităţi organizate de Blocul Unităţii Naţionale în acești ani pentru a-și realiza scopul propus?
– Organizaţia noastră este parte a Alianţei pentru Centenar. De rând cu celelalte asociaţii civice, ne-am propus promovarea ideii Unirii prin manifestaţii stradale, activităţi culturale, dar și prin donaţii de carte, prin reconstrucţia locurilor memorabile care evocă Unirea de acum 100 ani.. Avem în desfășurare o campanie de donaţii de carte – 100.000 de cărţi pentru Centenar – cu care ne propunem să ajungem în cât mai multe localităţi din Republica Moldova în care se simte o lipsă acută de carte românească. Avem o dragoste deosebită faţă de românii din afara graniţelor Republicii Moldova și ale României. Pe parcursul ultimilor trei ani, am vizitat românii din regiuni istorice, precum nordul Bucovinei sau sudul Basarabiei, dar și românii înstrăinaţi, vorbitori ai celorlalte trei dialecte române, din Croaţia, Albania sau Grecia. Acum o lună, am fost la românii din Banatul sârbesc, cei care vorbesc graiul bănăţean și dialectul daco-român, dar și la românii din Timoc, care nu beneficiază de aceleași drepturi pe care le au românii din Banatul sârbesc, din provincia autonomă Voivodina. Românii din Timoc sunt separaţi artificial de către autorităţile sârbe, pentru a decima comunitatea românească, împărţindu-i în vlahi și români, la fel cum s-a încercat în timpul URSS faţă de noi, dar și acum cu românii din regiunea transnistreană sau din sudul Basarabiei. Am fost nu doar la românii din sudul Basarabiei, dar și la românii moldoveni din Transnistria ucraineană, în fostele localităţi ale RASSM, unde am mers cu donaţii de carte în luna octombrie a anului trecut – satele Valea Hoţului, Handrabura, Lipeţkoe și orașul Ananiev. De asemenea, participăm la strângerea semnăturilor pentru modificarea Constituţiei României: să fie inclus în ea un preambul care să spună clar că următorul proiect de ţară, după aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană, trebuie să fie unirea Republicii Moldova cu România.
Necesitatea acestor evenimente publice este de a ţine viu mesajul unionist, căci manifestările unioniste în masă pot genera decizii foarte importante din partea guvernanţilor. Drept dovadă, în acest sens, este Marea Adunare Centenară din 25 martie anul curent, organizată la Chișinău de Alianţa pentru Centenar. Acea manifestaţie impunătoare a generat votul celor două Camere ale Parlamentului României (Senatul și Camera Deputaţilor) din 27 martie, care au spus foarte clar că România va răspunde oricând dorinţei organice de Reunire a Republicii Moldova. Declaraţia de Unire a Parlamentului României a fost adoptată unanim de toate fracţiunile, inclusiv de fracţiunea minorităţilor naţionale, reprezentată de un deputat rus și unul ucrainean. Doar fracţiunea UDNR-ului s-a abţinut de la vot, dar n-a votat împotrivă, ceea ce înseamnă că a dat dovadă de maturitatea politică la care a ajuns societatea românească, etnicii maghiari nedorind să se opună majorităţii românești băștinașe de a se regăsi cu fraţii lor într-o ţară firească, reîntregită. Tot BUN este unul dintre iniţiatorii Declaraţiilor de Unire semnate de satele deșteptate ale Basarabiei, care sunt aproape în număr de 200. Valul semnăturilor a fost în primele trei luni ale acestui an, dar, din păcate, excepţionalul avânt a fost oprit.

 

Acel avânt era ca un cântec de primăvară. Chiar și locuitorii satului meu de baștină, Dolna, au semnat Declaraţia de Unire, au adunat și semnături pentru modificarea Constituţiei României… De ce, totuși, a scăzut acel entuziasm de semnare a declaraţiilor de Unire?
- Guvernanţii de la Chișinău, văzând cota la care se ridică numărul localităţilor unioniste și amploarea Declaraţiilor de Unire, au început să intimideze prin orice mijloace consilierii localităţilor și, astfel, avântul a fost oprit. Am fost contactaţi de foarte mulţi primari care ne-au spus clar că, fie de la partid, fie de la autorităţile raionale sau cele centrale, li se interzice semnarea Declaraţiilor. Avem și cazuri concrete. Primarul din satul Opaci, raionul Căușeni, a primit o scrisoare de la Cancelaria de Stat prin care a fost somat să retragă Declaraţia pe care a aplicat ștampila primăriei. După aceasta, a primit o scrisoare similară și de la Procuratura Generală. Tot astfel și Primăria orașului Cimișlia, care este primul oraș care a adoptat Declaraţia de Unire, a fost somată de Cancelaria de Stat și de Procuratura Generală. Acum este pe rol un dosar la judecată în care primarul și Primăria orașului Cimișlia se confruntă cu Procuratura Generală, care încearcă să-i condamne pentru faptul că au adoptat o declaraţie neconformă localităţii. Dar în acea Declaraţie a orașului Cimișlia, formulată juridic corect, se face trimitere la Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care menţionează unitatea de neam a celor două maluri ale Prutului și condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. De asemenea, la Tigheci (Leova), poliţiștii au venit să intimideze acasă pe consilierii care au adoptat Declaraţia de Unire.
Consilierilor PD li se interzice a adopta asemenea Declaraţii. Există înregistrări, inclusiv în direct, care arată ce s-a întâmplat la Criuleni, când Consiliul raional era pe cale să adopte o Declaraţie de Unire la nivel raional, într-o zi în care se întâmpla o înfrăţire cu Consiliul judeţean Botoșani (sper să nu greșesc). Șeful fracţiunii PDului, după ce au semnat toţi consilierii de la alte partide, cu excepţia socialiștilor, a dat indicaţii consilierilor PD să părăsească sala ședinţei și să nu participe la vot, știind că unii dintre ei ar putea semna Declaraţia.
O altă dovadă este și cazul de la Ialoveni. Vechiul primar al orașului a anulat toate acţiunile dedicate Centenarului Unirii din 27 martie 2018, iar după schimbarea conducerii orașului și raionului a fost semnată o Declaraţie comună de Unire a Consiliului raional Ialoveni cu Consiliul judeţean Ilfov. Deci, lucrurile se întâmplă, dacă oamenii sunt lăsaţi să-și exprime dorinţa firească de revenire acasă, iar atunci când intervine factorul administrativ, primarii nu pot să-l ignore, pentru că, din păcate, resursele administrative de la bugetul central sunt repartizate selectiv și ei riscă să fie neglijaţi. Iată din ce cauză entuziasmul semnării Declaraţiilor de Unire s-a oprit, pentru că e greu să-ţi asumi decizii de o asemenea anvergură la nivel local și să-ţi expui comunitatea la deconectarea de la bugetul central.

 

 

-Domnule Leașcenco, aţi fost cu tinerii din Blocul Unităţii Naţionale prin foarte multe ţări străine cu etnici români. Unde aţi avut cele mai memorabile întâlniri?

– Probabil, cele mai deosebite impresii le-am avut la întâlnirile cu românii din Ucraina, care se încăpăţânează frumos să-și păstreze tradiţiile și limba strămoșească. În special, românii din nordul Bucovinei, care au avut școli cu predare în limba română încă pe vremea imperiului habsburgic. Mulţi dintre ei (mă refer la localităţi din regiunea Cernăuţi) au avut școli în limba română în secolul XIX, când în Basarabia nu exista nici o școală românească. Acolo se vorbește o limbă română frumoasă, iar oamenii manifestă un deosebit spirit gospodăresc. Sunt acelea puţinele localităţi din întreg spaţiul românesc unde există spor natural pozitiv: lumea nu pleacă, chiar dacă situaţia din Ucraina este una dezolantă. Am toată admiraţia faţă de oamenii de acolo, pentru că ei știu să se solidarizeze, să-și păstreze limba, contrar dorinţei autorităţilor ucrainene de a închide toate școlile românești din regiune. Un exemplu grăitor în acest sens este satul Costiceni, unde, cu o majoritate de 90 la sută populaţie românească, se deschide o clasă de a întâia cu predare în limba română, iar în următorul an - o clasă de-a întâia cu predare în limba ucraineană. Astfel, părinţii sunt puși în situaţia de a-și deznaţionaliza propriii copii, dându-i să înveţe într-o limbă străină lor, fie să aștepte încă un an pentru a le oferi o educaţie în limba maternă.

 

- După discuţiile pe care le susţineţi cu populaţia simplă din R. Moldova, ce înţelegeţi: crește sau nu numărul unioniștilor în stânga Prutului?

- Pe an ce trece, vedem că masa critică favorabilă Reunirii crește. Dacă acum 10-15 ani ideea unionistă părea una utopică, fiind cotată ceva mai mult de 10 la sută, acum, ultimul sondaj arată că 34 la sută din populaţie ar fi favorabilă Reunirii, iar 6 la sută n-ar fi împotrivă. Pentru creșterea acestui număr, avem în derulare, împreună cu colegii din Platforma Unionistă Acţiunea 2012, proiectul Cunoaște-ţi Ţara, prin care ducem peste Prut oameni din localităţile R. Moldova ca să-și vadă fraţii, să vadă marea, munţii, bogăţiile arhitecturale lăsate de înaintașii noștri, mănăstirile din Bucovina, dar și locurile frumoase din Muntenia, inclusiv spaţiul sașilor, prin orașele Sighișoara, Brașov, sașii fiind unii dintre susţinătorii unirii Ardealului, Crișanei și Banatului de la 1918. Majoritatea maghiarilor cunosc limba română, sunt bilingvi, se bucură de toate drepturile. În acest sens, voi aminti că, în cadrul Marșului Centenarului, pornit la 1 iulie pe jos de la Alba Iulia la Chișinău, am trecut și prin regiuni locuite de secui, de maghiari. La Covasna, spre exemplu, atât preotul din localitate (romano-catolic), cât și primarul (un maghiar), ne-au întâmpinat frumos, ne-au oferit cazare, mâncare, iar la plecare ne-au dorit drum bun.

 

- Cine sunt tinerii cu care realizaţi aceste proiecte?
– Sunt tineri din asociaţii civice, colegii mei din BUN - Oleg Chicu, Lucia Vieru, Vasile Mizin de la Nisporeni, Sergiu Garștea de la Orhei, Mihai Goian de la Ungheni, sunt unioniștii, prietenii noștri cu care colaborăm de mai mulţi ani în cadrul Alianţei pentru Centenar, sunt cei din mișcarea civică Tinerii Moldovei, voluntarii din asociaţiile ODIP, Ginta Latină, Spirit Românesc, Fapta nu Vorba ș.a., care se implică din proprie iniţiativă în evenimente cu tentă unionistă, precum Artemis Balan, reprezentantul nostru la Căușeni, centru raional unde s-a născut preotul-martir Alexe Mateevici. Colaborăm cu toată lumea de bună-credinţă, cu primarii, cu consiliile locale, cu reprezentanţi ai mediului asociativ, cu toţi acei care împărtășesc crezul Reîntregirii. În nici un caz nu încercăm să monopolizăm mesajul unionist, ci să-l promovăm în comun cu toţi tinerii mult mai expresiv și insistent, în așa fel încât subiectul despre necesitatea imperativă a Reîntregirii neamului românesc să devină o cauză sfântă a fiecărui cetăţean al Republicii Moldova. Societatea a fost divizată în ultimii 27 de ani de către propaganda masivă a Federaţiei Ruse și de hulpavii politicieni de pe malurile Bâcului, care s-au străduit să sustragă atenţia opiniei publice de la problemele social-economice, probleme care pot fi rezolvate civilizat doar prin Reunire cu România.


- Consideraţi că acest lucru este înţeles de minorităţile naţionale din Republica Moldova?

– Să știţi că percepţia lor se schimbă. Cunosc mulţi etnici ruși din Chișinău, etnici ucraineni din nordul republicii care sunt cu ambele mâini pentru reunirea acestui spaţiu cu România, iar alţii nu-s împotrivă, inclusiv unii găgăuzi. Am fost la o televiziune locală din Comrat și am vorbit în limba rusă despre Unire pe parcursul a două ore. Am răspuns și la întrebările prezentatoarei emisiunii. Am  ccentuat faptul că minoritatea găgăuză a avut cele mai mari succese în perioada interbelică, inclusiv personalităţi ca preotul și scriitorul Mihail Ceachir, autorul dicţionarului român-găgăuz, traducătorul Bibliei în limba găgăuză; fraţii Vâlcov, care au jucat în
componenţa echipei de fotbal Mihai Viteazul din Chișinău și au făcut parte din selecţionata României. Există foarte mulţi români de vază care au contribuit la unirea Basarabiei cu România și care au avut unul sau ambii părinţi de etnie găgăuză: Lascar Catargiu, om politic, generalul Alexandru Averescu, care este născut în sudul Basarabiei, la Babele, dintr-o mamă de etnie găgăuză. Primarul orașului Comrat cunoaște limba română și, în mai multe rânduri, a zis că n-ar fi împotriva Unirii. Altceva e că etnicii minoritari nu pot fi la fel de vocali cum suntem noi, românii moldoveni, ei trebuiesc informaţi, ca să le dezavuăm stereotipurile false despre România și jandarmul român. Populaţia băștinașă trebuie să ia frâiele în mâini și să construiască procesul de Reunire împreună cu etnicii minoritari. E o naivitate să crezi că etnicii minoritari vor manifesta același entuziasm ca și noi, dar ei trebuie să fie informaţi despre beneficiile pe care le-ar avea în urma Reunirii. După reunire, minorităţile etnice ar beneficia de fonduri speciale, inclusiv europene. Acum, minoritatea bulgară din România, spre exemplu, care numără ceva mai mult de 10.000 de oameni, beneficiază de un buget de aproape un milion de euro, dar minoritatea românilor din Bulgaria nu este nici recunoscută ca minoritate etnică. Fiecare etnie din România are garantat un loc în Parlament. Astfel, atât rușii, bulgarii, găgăuzii, cât și ucrainenii ar avea, cel puţin, un reprezentant de-al lor în Parlamentul de la București.
Ei trebuie să cunoască aceste lucruri, ca să susţină năzuinţele noastre de Reunire.


- Asta o dorește și revista NATURA, pe care o citesc nu numai moldovenii din stânga Prutului…

- Știu că revista NATURA este bine apreciată și căutată de cititori. Cred că vorba bună, cuvântul cald și ideile sănătoase, naționale, promovate de această publicație își ating scopul. Doresc ca și anii care vin să fie la fel de rodnici și dătători de speranțe colectivului redacției, care merită să trăiască satisfacția misiunii împlinite, să aibă cât mai mulți abonați, inclusiv din rândul tineretului.. Cu această ocazie le doresc și ziariștilor de la NATURA: să aveți parte în continuare de sănătate, multă inspirație, curaj, optimism și putere de muncă pentru a ne susține și pe noi în realizarea idealurilor noastre comune.

 

- Succese în continuare! Doamne ajută!

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 395 ori

Tranzactii

Recomandat

MEM Sigla

 

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova