Abonare Online

:

EDITORIAL

Abonare Online

banner

Caută

România crede cu tărie în parcursul european al Republicii Moldova

Miercuri, 26 Decembrie 2018 11:59
  • Autor:  Gheorghe BUDEANU

Un interviu cu Daniel IONIŢĂ, Ambasadorul României în Republica Moldova.

 

- Excelenţă, în primul rând, primiţi felicitările cititorilor revistei noastre cu ocazia Zilei Naţionale a României, pe care au sărbătorit-o recent toţi românii din întreaga lume, inclusiv cei din stânga Prutului. În anul Centenarului Unirii, toată românimea de bună credinţă a lucrat ca în ziua de 1 decembrie curent la Alba Iulia să fie demonstrat un spirit al întregirii neamului precum cel care se întâmpla la 1 decembrie 1918. Dumneavoastră, ca Ambasador al României în Republica Moldova – locul de unde a pornit unificarea neamului românesc la 1918 - aţi trăit sau nu pe 1 decembrie curent sentimentul că și Chișinăul este o mică Alba Iulia?
- În primul rând, vă mulţumesc pentru această ocazie de a mă adresa prin intermediul dumneavoastră cititorilor revistei NATURA. Folosesc prilejul ca să-i felicit pe absolut toţi românii, pe toţi acei care simt românește, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Marea Unire din 1918, moment astral care a condus la unirea tuturor provinciilor istorice într-un singur stat naţional unitar român – România modernă de astăzi. În al doilea rând, menţionez că am privit și noi cu o deosebită plăcere efuziunea de entuziasm care i-a caracterizat pe toţi românii din toate provinciile istorice în legătură cu acest mare act al Unirii. Au fost foarte multe semne de sărbătoare și manifestări de bună credinţă. Mi s-a părut că, pe undeva, a fost recreat acel act de la 1918. 

 

La Chișinău, după cum știţi, Ambasada României a organizat și a participat la o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Naţională a României, evenimente care au cuprins organizarea, împreună cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu", a unui concert la Sala cu Orgă pe data de 28 noiembrie, o recepţie pe care Ambasada o organizează în mod tradiţional, în fiecare an, pentru a marca Ziua Naţională a României, la care au fost invitaţi și au participat lideri ai tuturor partidelor politice, oficiali de rang înalt, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat, personalităţi de marcă din domeniul cultural, academic, economic, jurnaliști și alţi oameni care au dorit să fie alături de noi.


În ce mă privește, pe 1 decembrie am participat împreună cu colegii mei la o serie de acţiuni, care, de data aceasta, au fost organizate de către diverse entităţi din Republica Moldova. Printre ele - un Te Deum organizat de Mitropolia Basarabiei, prin care enoriașii bisericii au dorit să mulţumească Providenţei Divine pentru conjunctura istorică și actul respectiv. Totodată, am avut o mare plăcere să particip la concertul „Poduri de cântec și dans românesc", organizat de Primăria Municipiului Chișinău la Teatrul Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu". În seara zilei de 1 decembrie, ne-am plimbat cu toţii prin Chișinău și am observat că foarte multe clădiri - simbol ale unor instituţii de stat, dar și de patrimoniu cultural – au fost iluminate în culorile drapelului României. Credem că în felul acesta Chișinăul a dorit să ne transmită un mesaj legat de respectul faţă de actul de la 1 decembrie 1918. Folosesc și acest prilej pentru a le mulţumi tuturor acelor care și-au asumat răspunderea organizării unor astfel de gesturi simbolice și pentru faptul că au știut să fie alături de toţi românii.


- Începutul acestui an a fost marcat în Republica Moldova de foarte multe acţiuni consacrate ideii de reunire cu România. E suficient să amintim dintre ele doar vestitele declaraţii de reunire semnate în peste 200 de localităţi din diferite regiuni. Ce s-ar fi întâmplat dacă acel entuziasm continua?
- Noi am aflat despre aceste declaraţii din presă, cum tot din presă am aflat că, la un moment dat, a încetat acest proces.


- În vara curentă, un grup de tineri a pornit de la Alba Iulia Marșul Unirii, parcurgând pe jos drumul până la Chișinău, unde, pe 1 septembrie, Alianţa Unionistă programase Marea Adunare Naţională. Totuși, pe 1 septembrie, acea adunare a fost dezorganizată, împrăștiată, inclusiv cu implicarea poliţiei moldovenești. Cunoașteţi care au fost motivele implicării poliţiei în desfășurarea manifestării respective? 

 

- Ambasada României în Republica Moldova este instituţia oficială a statului român. Noi urmărim și promovăm politica oficială a României, care se bazează pe comunitatea de istorie, limbă, tradiţii și este ghidată, la nivel strategic, de  declaraţia de parteneriat privind susţinerea parcursului european al Republicii Moldova.
Cred că această întrebare trebuie să o adresaţi celor care ori au participat, ori au fost împiedicaţi să participe. Reiterez cu acest prilej faptul că, potrivit competenţelor noastre specifice, suntem pregătiţi și acordăm de fiecare dată asistenţă consulară tuturor cetăţenilor români care se află în situaţie de dificultate. Liniile noastre de contact sunt cunoscute, numărul telefonului de urgenţă al Ambasadei este pe site-ul instituţiei noastre și la acesta se răspunde 24 din 24 de ore, șapte zile pe săptămână. 

 

- Cele mai grandioase proiecte de conexiune în plan european a României cu Republica Moldova sunt în prezent gazoductul Iași – Ungheni-Chișinău și, mai recent, autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, denumită simbolic Autostrada Unirii. La ce etapă se află ele și ce se face pentru realizarea lor?

- Dar avem și alte proiecte, la fel de importante, care deja au produs, produc și vor produce rezultate foarte bune pentru cetăţenii Republicii Moldova. În primul rând, sunt proiectele pe care România le-a susţinut în mod constant în ultimii ani în domeniul educaţiei. Aș aminti aici renovarea unui număr impresionant de grădiniţe în Republica Moldova, cu fonduri alocate de la Guvernul României. Până acum, Guvernul României a alocat 26 milioane de euro pentru acest proiect, bani cu care au fost renovate peste 840 de grădiniţe, iar recent, la reuniunea comună de la București a celor două Guverne, din 22 noiembrie anul curent, Guvernul României a mai alocat o tranșă suplimentară - trei milioane de euro pentru alte 200 de asemenea proiecte. Tot în domeniul educaţional trebuie menţionate numeroasele locuri din taberele de odihnă din România, de la munte sau de la mare, care an de an sunt alocate elevilor și studenţilor din Republica Moldova. Anul acesta - un an special, în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri – numărul locurilor respective a fost suplimentat până la 1.146.

Totodată, an de an, România acordă un număr important de burse pentru elevii din Republica Moldova care vor să studieze în România. Toate acestea presupun inclusiv costuri din partea contribuabilului român, costuri pe care noi niciodată nu le-am contabilizat sub aspect matematic. Pur si simplu, considerăm că este un gest pe care dorim să-l facem pentru ca elevii și studenţii din Republica Moldova să aibă posibilitatea de a intra în contact cu normele, practicile și valorile europene. Suntem convinși că aceste demersuri din educaţie contribuie la întărirea legăturilor dintre cele două maluri ale Prutului și, totodată, suntem convinși că gesturile respective au fost și vor fi apreciate de către toţi cetăţenii Republicii Moldova. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele pe care România le derulează în Republica Moldova. Sunt multe alte proiecte care se derulează ori au fost finalizate în domeniile medical, economic, cultural, pe linia ministerelor Afacerilor Interne și ale Apărării. Să știţi că nu am avut criterii de selecţie care să vizeze susţinerea unor anumite curente politice existente în societate, ci, pur și simplu, am dorit să mergem către absolut toţi acei interesaţi de aceste lucruri, indiferent de limba vorbită, confesiunea religioasă sau regiunea în care aceștia locuiesc.

 

- Sunt dovada unor gesturi frăţești... 

- Mai mult decât gesturi frăţești. Eu încerc să evit folosirea unor cuvinte mari, pentru că adevăratul patriotism este demonstrat prin fapte, și nu neapărat prin vorbe. Mult timp, s-au spus vorbe frumoase, dar s-a făcut mai puţin. Trebuie să
demonstrăm prin faptele noastre ceea ce România face cu adevărat pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. La aceste demersuri din educaţie, ar trebui să adăugăm și donaţia substanţială de microbuze școlare – 196 de microbuze școlare, care au fost donate de către Guvernul României tuturor raioanelor din Republica Moldova, astfel încât copiii din aceste raioane să aibă asigurat accesul la actul educaţional. Repet: aceste microbuze au ajuns în toate raioanele Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia. Fiecare dintre cele două proiecte pe care le-aţi menţionat în întrebare are o altă conotaţie și o altă evoluţie. Pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni, de la Ungheni până la Chișinău, au fost făcuţi în anul acesta pași concreţi. „Transgaz" a creat un vehicul la Chișinău care va conduce la construcţia acestui gazoduct. „Transgaz" - transportatorul naţional de gaze naturale din România - dispune atât de expertiza tehnică cât și de fondurile necesare pentru finalizarea cu succes a acestui proiect. Vă asigur de faptul că suntem deocamdată în termenele agreate, astfel încât la finele anului viitor gazoductul Ungheni-Chișinău deja să fie operaţional. Anume asupra acestor termene s-au înţeles cele două părţi.

Cu referire la menţionata Autostrada Unirii. Da, este o autostradă a Unirii, care unește provinciile istorice ale României – Transilvania și Moldova. Potrivit legii adoptată de Parlamentul României și promulgată recent de Președintele României,

această autostradă va lega Târgu Mureș de Iași, dar va avea și o extensie către Ungheni. Poate, pe viitor - de ce nu?, avem în vedere inclusiv construcţia unui pod la Ungheni – autostrada respectivă va ajunge și la Chișinău. Dar, în ceea ce ne privește pe noi, subliniez apăsat că Autostrada Unirii leagă Târgul Mureș de Iași, leagă Transilvania de Moldova. 

 

- Ani la rând după declararea independenţei Republicii Moldova au avut loc avalanșe de evenimente culturale cu participarea la Chișinău și în provincii a unor cunoscuţi oameni de cultură din România, în special – interpreţi și scriitori. Voi menţiona doar câteva nume: Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Tudor Gheorghe, Sofia Vicoveanca, Vasile Șeicaru, Gheorghe Zamfir, Ion Caramitru... Dacă e să lăsăm pentru o discuţie aparte evoluţia colectivelor de teatru, cum explicaţi trecerea tot mai rară a artiștilor români în stânga Prutului?

- Eu cred că folosiţi o evaluare incorectă și necuprinzătoare asupra acestei chestiuni. Folosesc prilejul pentru a-i invita pe cititorii revistei și pe dumneavoastră să participaţi mai des la multele acţiuni care sunt organizate de Institutul Cultural
Român „Mihai Eminescu" de la Chișinău, care, uneori, o face în colaborare cu Ambasada României, pentru a vedea că în ultima perioadă aceste manifestări culturale nu numai că nu sunt mai puţine, ci sunt chiar mai multe și au adus de fiecare dată nume mari. Aș menţiona doar câteva mici exemple, din care sunt convins că dumneavoastră veţi trage concluziile necesare.

Anul acesta s-a desfășurat cea de-a patra ediţie a Festivalului Teatrelor Naţionale românești, cu manifestări la Chișinău, dar și în România. Cu acest prilej, la Chișinău au venit nouă teatre naţionale din România, cu un număr impresionant de mari artiști din România, care, vreme de două săptămâni, au bucurat spectatorii cu spectacole de înaltă ţinută artistică. Totodată, în anul acesta s-a desfășurat cea de-a treia ediţie a Salonului internaţional de carte Bookfest – un excelent prilej ca editorii de carte din Republica Moldova și România să-și prezinte creaţiile, să se adreseze direct cititorilor. Au fost foarte multe lansări de carte la care au participat autori din România, oameni mari de cultură, personalităţi marcante. Mai mult, an de an au loc la Chișinău și în teritoriul Republicii Moldova festivaluri de muzică clasică, de film. De exemplu, Animest, care este destinat copiilor și care reunește creaţia artistică în domeniul desenelor animate, sau TIFF, de asemenea, este prezent aici.

Mai mult, sunt instituţii, precum TVR Moldova, care organizează periodic întâlniri cu mari artiști din România, sunt spectacole care au avut pe generic în acest an centenar punerea în valoare a unor mari autori români. De exemplu, maestrul Matei Visniec a fost prezent la Chișinău cu prilejul Festivalului internaţional de teatru organizat de Teatrul „Satiricus". Vedeţi că nu-i chiar corectă întrebarea? Vin artiștii români. Da, îl plângem în continuare pe Grigore Vieru, îl plângem în continuare cu toţii pe Adrian Păunescu sau Ioan Alexandru. Locul lor nu va fi ușor umplut, pentru că geniile nu se nasc foarte des, dar în același timp trebuie să remarcăm anvergura acestor manifestări. Repet și vă invit să participaţi la evenimentele noastre tocmai pentru a fi martori oculari ai lor. Încă o idee pe care vreau s-o subliniez: intrarea la toate aceste acţiuni culturale, de cele mai multe ori, este gratuită datorită susţinerii contribuabilului român. Gratuită a fost inclusiv intrarea la concertul organizat la Sala cu Orgă pe data de 28 noiembrie pentru marcarea Zilei Naţionale a României, cu ușile deschise pentru toţi iubitorii de cultură, tocmai pentru a nu limita setea mare de cunoaștere, pentru a intra în contact cu evoluţia culturii române. Să nu uităm nici faptul că mari nume din domeniul cultural din Republica Moldova au fost onoraţi de către Președintele României prin conferirea unor distincţii și decoraţii importante pentru contribuţia pe care acestea o au le promovarea culturii române.
Alături de investiţiile în infrastructura culturală pe care deja le cunoașteţi, mă refer la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Sala cu Orgă, Teatrul B.P. Hasdeu, putem conchide ușor faptul că România acordă o atenţie deosebită culturii române și domeniului cultural din Republica Moldova. 


- Din punctul Dumneavoastră de vedere, care sunt astăzi priorităţile în relaţiile dintre România și Republica Moldova?
- Iată că mă întrebaţi și o chestiune care vizează acţiunea concretă a Ambasadei noastre. Aceste priorităţi sunt date de susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Suntem conștienţi că, uitându-ne inclusiv la experienţele recente ale României, acest parcurs nu numai că este posibil, dar este și cel care va conduce la asigurarea securităţii personale, a stabilităţii și a prosperităţii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Asta presupune, în primul rând, parcurgerea unor reforme care, de multe ori, să știţi, sunt dureroase pentru cei care le propun, dar care sunt deosebit de necesare, pentru că, fără aceste reforme, nu poţi să consolidezi nici democraţia, nici statul de drept, nu poţi să ai nici instituţii în măsură să facă faţă provocărilor atât interne, cât și externe.

În acest domeniu, România este dispusă, a acţionat și va acţiona în continuare cu deosebit de multă forţă și convingere pentru a oferi și a transfera către autorităţile de la Chișinău – dacă se dorește – expertiza pe care noi am acumulat-o în procesul de pregătire a aderării noastre la Uniunea Europeană. Nu trebuie să uităm că Acquis-ul comunitar este tradus și există în limba română, precum și faptul că, prin intermediul multiplelor cooperări interinstituţionale, inclusiv Comisia de Integrare Europeană, care funcţionează între cele două Guverne, și prin intermediul Comisiei mixte interguvernamentale economice, Comisiei comune de integrare europeană de la  nivelul celor două Parlamente, sau prin cooperările directe între ministere „de linie" din România și din Republica Moldova, dorim de fiecare dată ca experţii noștri să lucreze împreună cu experţii din Republica Moldova pentru a face acest parcurs european nu numai credibil, dar și realizabil. Deci, subliniez, România crede cu tărie în parcursul european al Republicii Moldova, iar susţinerea noastră va rămâne în aceleași cote înalte atâta vreme cât Republica Moldova va rămâne ancorată pe calea democraţiei și atâta vreme cât Republica Moldova își va dori acest lucru. 

 

- Excelenţă, continuă fluxul cetăţenilor din Republica Moldova care doresc să obţină cetăţenia română. Ce schimbări au loc pe acest segment? Și încă: de ce nu-i susţinută ideea ca și românii din dreapta Prutului să obţină cetăţenia Republicii Moldova?
- Sunt întrebări care trebuie tratate separat. În primul rând, România acordă cetăţenia sa, în baza prevederilor legii, celor din Republica Moldova care sunt îndreptăţiţi s-o obţină. Prevederile noastre legislative sunt clare în acest sens. Se dorește ca, prin gestul respectiv, să fie asigurată și o reparaţie istorică. Acei care depun dosarele pentru redobândirea cetăţeniei române știu că acestea trebuie să conţină inclusiv dovezi ale faptului că ei sunt descendenţi ai unor persoane care s-au născut sau au trăit în România Mare, persoane care, practic, au fost deposedate abuziv de cetăţenia română fără a fi întrebate dacă își doresc acest lucru, tocmai ca urmare a odiosului pact Ribbentrop-Molotov. Subliniez iarăși: procesul de redobândire a cetăţeniei române urmează strict prevederile legislaţiei române. Doritorii de a obţine această cetăţenie parcurg pașii respectivi și obţin răspunsul din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Într-adevăr, am constatat că și în ultima perioadă au continuat cererile de redobândire a cetăţeniei române.
Referitor la partea a doua a întrebării, consider că, în primul rând, trebuie să-i întrebaţi pe cei din Republica Moldova dacă ei au în vedere să asigure o astfel de posibilitate legislativă – ca și cetăţenii români să obţină cetăţenia Republicii Moldova. Chiar vă sugerez să-i întrebaţi pe acei care au posibilitatea să vă răspundă la această chestiune. 

 

- Cu ocazia Zilei Naţionale a României, mesajul Dumneavoastră către români a fost „Să încercăm să ne preţuim mai mult unii pe alţii". Care gânduri v-au făcut să transmiteţi anume acest mesaj?

- Exact învăţămintele pe care, cred eu, ar trebui să le tragem cu toţii din acel act al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, când, practic, românii din toate provinciile istorice, cu dragoste, au dorit să fie împreună și să formeze statul naţional unitar român. Cred că a sosit vremea ca această dragoste să fie din nou liantul, nu numai între oameni - căci aș vrea să ne preţuim mai bine unii pe alţii - dar în același timp s-o manifestăm și faţă de ţară. Este vorba de a înţelege cu toţii că oamenii sunt cea mai valoroasă resursă pe care o ţară o are. O ţară nu poate să fie sigură, prosperă și puternică, decât dacă își preţuiește oamenii, iar oamenii își preţuiesc ţara respectivă. 

 

- Vin sărbătorile Crăciunului și Revelionul. Ce aţi dori să le uraţi cetăţenilor Republicii Moldova?
- La mulţi ani, sănătoși și fericiţi!


- Vă mulţumim. La mulţi ani!

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 222 ori

Tranzactii

Recomandat

MEM Sigla

 

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova