Abonare Online

:

EDITORIAL

Abonare Online

banner

Caută

Răul din educație își are sursa în societate

Joi, 02 Mai 2019 06:38

 

Întotdeauna ne-am dorit ca dominanta în învățământ să atingă performanțe. Dacă privim senin lucrurile în educație, avem momente și de bucurie – profesori cu har și bine pregătiți, elevi olimpici, softuri educaționale adecvate, care valorizează învățământul. Și totuși, parcă ceva nu merge. Ceea ce era cândva putred în Danemarca, astăzi este la noi. Ne place, de exemplu, în Finlanda, Coreea, Japonia, în Danemarca actuală, sistemul de educație, care pare a fi un model, și am vrea să ne racordăm la didactica lor. Cum să construim un parcurs didactic, care să dea rezultate bune și să creștem mai mulți oameni educați? Omul cult și educat este șansa unui popor. Am întrebat mai mulți profesori din școli, de pe ambele maluri ale Prutului, ce soluții există pentru performanța în educație.

1. Este astăzi școala românească siguranța de mâine a culturii poporului nostru?

2. Nu cumva libertatea, pe care, uneori, tinerii o înțeleg greșit, este problema „răului" din educație?

 

Nina Dodon, prof. de limba și literatura română, LT „Mihai Viteazul", Chișinău

Nina Dodon

1. Școala românească nu este actualmente siguranța de mâine a poporului nostru, pentru că mulți elevi nu preferă să citească literatura română, dând predilecție literaturii universale, tehnologiilor informaționale etc. Sărbătorile naționale nu sunt marcate în toate scolile, ceea ce le diminuează importanța. Limba rusă este utilizată frecvent în comunicarea elevilor. Muzica rusească răsună peste tot.

2. Noțiunea de „libertate" trebuie explicată la orele de dirigenție, trebuie organizate dezbateri despre libertate, doar în acest mod elevii îi vor înțelege esența, nu o vor confunda cu anarhismul.

 

Alla Apopei, prof. de limba și literatura română și latină, LT „V. Alecsandri", inspector activități școlare, IȘJ Iași

Alla Apopei

1.Ca profesor de limba și literatura română, care predă și limba latină, cred cu fermitate că ceea ce facem în școală, atât la activitățile de învățare formală, prin orele din curriculumul școlar, cât și prin activitățile de educație extrașcolară, care ne oferă contextul unei abordări mai complexe, aprofundate, interesante și apropiate de pasiunile elevilor, depășind factorul timp, reușim să îi inițiem pe discipolii noștri în domeniul culturii și literaturii neamului, a valorilor pe care le sădim, zi de zi, alături de familie, în comportamentul și atitudinea acestora. Cea mai bună măsură este timpul, iar noi, profesorii, putem avea o certitudine a rezultatelor activității noastre în tinerii de astăzi, care și-au luat zborul din instituția școlară, sau cei de ieri, adulții, care știu ce vor, iar prin educație aduc schimbări și ne reprezintă în societate, aici și peste hotare.

2. Tinerii înțeleg ceea ce li se prezintă, ceea ce văd, ceea ce aud. Nu cred că ei sunt problema, ci noi, adulții, noi, societatea, care le-am transmis mesajul fals al unei libertăți, percepute ca posibilitatea de a face ce vrei, fără a ține cont de cei de lângă tine, o libertate de acțiune, axată doar pe propriile drepturi. Din punct de vedere sociologic, acest comportament este explicabil dacă ne gândim la faptul că până în anii ‚90 am fost privați de numeroase drepturi. În opinia mea, „răul" din educație, deși există și multe lucruri bune în efortul profesorilor de a oferi repere, valori și suport educațional tinerilor într-o societate confuză, bazată pe consum, în care industria divertismentului este pe primul loc în lume, își are rădăcina în răul din societate, în sensul schimbărilor rapide, prin care omul este înlocuit de computer. Astfel se schimbă și grila de valori morale. În acest sens vă recomand să citiți piesa „Marjorie Prime" de Jordan Harrison. Școala, după mine, este ultimul bastion care rezistă și creează un echilibru între ce a fost și ce va fi.

 

Mihaela Ionescu, prof. de informatică, director adjunct, LT „V. Alecsandri", Iași

Mihaela Ionescu

1. Scoala încă mai promoveaza valorile tradiționale. Cultura română are valori incontestabile și perene, în opinia mea. Școala trebuie să fie păstratorul culturii naționale.

2. Poate că libertatea este înțeleasă greșit de tânăra generație, dar e de datoria familiei, profesorilor, întregii societăți să educe. Din păcate, lipsa de respect față de educație este sursa răului.

 

Daniela Bahrin, prof. de limba și literatura română, LT „V. Alecsandri", Iași

Daniela Bahrin

1. Fără o cultură umanistă, în primul rând, învățământul nu poate forma decât profesioniști dezumanizați, literatura trebuie să umanizeze, să ne învețe care sunt adevaratele valori, nu doar estetice, ci și culturale, psihologice, etice. Contextul socio-cultural, condițiile economice sunt referenții care contribuie la formarea capitalului cultural al grupurilor. Alimentându-se din informațiile, ideile, opțiunile vehiculate de familie, școală, individul își formează treptat un instrument de percepție și interpretare a mediului, o modalitate de a cunoaște contextul social, transformând obiectele sociale (persoane, contexte, situații) în categorii simbolice (valori, credințe, ideologii). Dacă educația familială ca acțiune pedagogică primară, are un rol esențial în societate, numai sistemul de învățământ poate canaliza, poate crea taxonomii corespunzătoare arbitariului cultural.

2. Libertatea?Aș evoca, cu emoție și gingășie, o singură imagine a libertații. Când tănărul și inspiratul scriitor Ionel Teodoreanu va primi pentru traducerea operei „Amintiri" de Maxim Gorki, de 10 ori decât se aștepta să primească, acesta va povesti: „Am luat cea mai mândră trăsură cu doi cai, m-am dus în Piața Sfântului Spiridon, am cumpărat de o mie de lei portocale de la Anisia și am venit spre casă ca o corabie mediteraneană, numai cu aur și arome, urmărit de toate albinele. Acasă am țipat să se deschidă ferestrele. S-au deschis. Ai casei s-au îmbulzit la ferestre. Și, una câte una, portocalele au zburat înlăuntru. Râdea birjarul, râdeau vecinii, râdeau obrajii din casa cu portocale, râdea toată tinerețea mea și râdea deasupra cerul ei!"

Dacă libertatea are doar aceste conotații ale adolescenței și ale entuziasmului, da! E un catalizator de energii pozitive și optime progresului! În sens opus, se configurează în anarhie!

 

Ludmila Motricală, prof. de limba și literatura română, LT „Pro Succes", Chișinău

Ludmila Motricală

1. Cu certitudine este. Printre competenţele de bază cărora se subordonează învăţământul actual, se regăseşte şi cea a formării şi dezvoltării spiritului civic. Textele literare, propuse de curricula modernizată pentru disciplina Limba şi literatura română, promovează cultura neamului românesc. Da, e o antiteză între realitatea pe care o trăim, mă refer la exodul cetăţenilor peste hotare, şi mesajul etic şi estetic al textului artistic. Dacă facem o ochire retrospectivă, sub dominaţia regimurilor anterioare n-a fost mai uşor, dar e de admirat demnitatea, onoarea, credinţa înaintaşilor noştri: Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Arsenie Boca etc., care, în condiţii austere, au apărat şi promovat, cu stoicism, valorile neamului. E timpul să ieşim din dosul rugii arzătoare, la propriu şi figurat „Cum nu vii tu, Ţepeş, Doamne..." şi conştienţi de menirea creştinească - cea a propriii mântuiri şi a iubirii aproapelui - să ne aşezăm cu maximă cumsecădenie în truda de valorificare şi promovare a culturii româneşti. Spre fericirea noastră, avem azi tineri cu sufletul deschis spre tot ce este românesc. Sunt puţini, dar nu e un motiv de deznădăjduire, căci dintotdeauna lucrurile înălţătoare s-au făcut cu cei aleşi. Oare Iisus Hristos nu i-a vindecat pe toţi cei zece leproşi? Însă numai unul s-a întors şi I-a mulţumit! Deci, prin unu-doi elevi din cei 30 la clasă, care sunt receptivi şi sensibili la ceea ce este frumos şi sfânt, cultura românească va dăinui!

2. Raportarea la conceptul de libertate trebuie să se facă cu adevărată cuminţenie şi discernământ. E dreptul pe care nici Dumnezeu nu ni-l încalcă. Tânărului contemporan trebuie să i se aducă la cunoştinţă menirea supremă a omului, şi anume a răscumpărării dreptului de a reintra în împărăţia lui Dumnezeu. Dacă toate instituţiile responsabile de formare a copilului de azi - şcoala, familia, comunitatea, mass-media - ar conştientiza sfânta chemare a omului şi şi-ar face programul de activitate, reieşind din aceasta, atunci, cu siguranţă, nu vom avea tineri frustraţi, debusolaţi, bulversaţi, pesimişti, nihilişti. Pe drumul spre îndeplinirea sfintei chemări se merge cu iubire şi din iubire. Or, unde este Iubire este Dumnezeu. Pe acest drum se trece după principiul fac ce trebuie, căci aşa Îi va plăcea lui Dumnezeu. Dar există şi alt drum mult mai luxos şi arătos. E cel al plăcerilor zilnice, mici, accesibile şi trecătoare. Cu regret, majoritatea alege drumul dat, căci e mult mai atrăgător şi nu cere efort şi trudă. Pe aici se merge după principiul fac tot ce vreau, fapt ce duce la sfidarea limitelor şi la pierderea bunului-simţ. În consecinţă, tinerii ajung robi ai desfrâului şi ai luxului. Cert este că tânărul de azi se află pe o piaţă informaţională supaaglomerată şi suprasaturată. Noi, adulții, suntem obligaţi şi datori să-i ajutăm să discearnă valorile de nonvalori, apoi să le creăm contexte adecvate ca ei să descopere individual avantajele valorilor şi, non volens, vor deveni model pentru semeni. Prin urmare, numai după ce vom face ce trebuie şi nu tot ce trebuie pentru educaţia tinerilor contemporani vom fi împăcaţi că ne-am adus obolul în formarea personalităţii acestora.

 

Călina Stroe, prof. de limba și literatura română, Colegiul Național „V. Alecsandri", Bacău

Călina Stroe

1. Nu, pentru că programele școlare ignoră parțial valorile culturii naționale, manualele sunt un amestec eterogen de conținuturi, managerii sunt numiți politic, concursurile școlare și olimpiadele sunt lipsite de atractivitate, legislația școlară este aberantă.

2. Ba da, deoarece elevii confundă libertatea cu anarhia, disciplina școlară este considerată dictatura profesorilor, o componentă a falsei libertăți este refuzul de a învața, părinții încearcă să controleze școala și profesorii. În numele „libertății" se ajunge la agresiuni verbale și fizice față de profesor.

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 140 ori

Tranzactii

Recomandat

MEM Sigla

 

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova