Abonare Online

:

EDITORIAL

  • APROPIAȚI-VĂ DE NATURA-MAMĂ APROPIAȚI-VĂ DE NATURA-MAMĂ
    Pentru ecologiști, Ziua mondială a mediului nu este o sărbătoare. Nici nu poate fi atâta timp cât cele peste șapte miliarde de oameni otrăvesc râurile și oceanele, aruncă milioane de tone de substanțe toxice în atmosferă, acoperă cu deșeuri ucigătoare suprafețe imense de terenuri roditoare, defrișează barbar pădurile tropicale și…
    Read more... Join club

Abonare Online

banner

Caută

Caserola

Joi, 23 Mai 2019 14:14
  • Autor:  Alex Nistiriuc

Conform ultimilor studii, 1/3 din totalul produselor alimentare, fabricate la nivel global, sunt aruncate la tomberon. Astăzi, în lume, 821 milioane de oameni sunt înfometaţi, în acelaşi timp, 1,9 miliarde de oameni nu ştiu pur şi simplu cum să scape de supraponderabilitate şi obezitate.

Popular exprimându-ne, unii mor de foame în timp ce alţii aruncă cu nepăsare mâncarea la gunoi. Surplusul de produse alimentare aruncate la coş a provocat, în sistemul alimentar, pierderi care nu se ştie dacă vreodată ar putea fi restabilite. De asemenea, sistemul alimentar a provocat pierderea a 70% din biodiversitatea globală. Barbarism inexplicabil - 93% din totalul de peşte din oceanele şi apele lumii deja a fost pescuit şi mâncat, dar de cele mai multe ori aruncat sub forma unor alimente.


În ajunul sărbătorilor, chiar dacă trebuie să stăm în cozi kilometrice, cumpărăm o groază de alimente, de care avem nevoie şi de care nu avem nevoie, de parcă vine potopul. Ţi se creează impresia că în faţa rafturilor cu mâncare glăsuieşte nu raţiunea, ci burta. Dacă am gândi cu capul, am conştientiza că pentru fiecare produs alimentar se cheltuiesc o mulţime de resurse: combustibil la transportarea lui, energie pentru pregătirea acestuia, nemaivorbind de cantităţile de apă potabilă folosită şi ariile de păduri defrişate. Ei, cum să nu-i dăm dreptate marelui Seneca care afirma, pe bună dreptate: „Bunăstarea e sclava înţeleptului şi stăpâna prostului". Ar fi cazul ca noi să dirijăm cu alimentaţia şi nu ea să ne transforme în mase de oameni obezi, care nu-şi pot stăpâni plăcerile trupeşti de a mânca fără măsură.


Pentru a lupta cu acest viciu, caracteristic lăcustelor, de a mânca azi totul că mâine nu se ştie ce va fi, a şi fost inventat termenul sustenabilitate. DEX-ul ne luminează: SUSTENABILITATE (< engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activităţi antropice de a se desfăşura fără a epuiza resursele disponibile şi fără a distruge mediul,  deci fără a compromite posibilităţile de satisfacere a nevoilor generaţiilor următoare. Deci, ce-i de înţeles aici? Este accesibil pentru noi toţi: să stăruim asupra a trei idei esenţiale – producţie alimentară durabilă, diete durabile, mai puţine pierderi şi deşeuri alimentare. Anume astfel trebuie să acţionăm în condiţiile în care populaţia lumii, de la 7 miliarde, astăzi, poate ajunge la peste 9  miliarde până în 2050. Potrivit savanţilor, 91% dintre oameni nu realizează că sistemul alimentar mondial este supus celui mai mare risc de afectare a mediului înconjurător.


Vestea bună este că putem face ca sistemul alimentar să funcţioneze pentru oameni şi pentru natură. Dacă produsele alimentare sunt produse mai durabile, distribuite în mod echitabil şi consumate mai responsabil, putem hrăni toată lumea fără a distruge mai multe păduri, râuri şi oceane. Trebuie să creştem gradul de conştientizare a oamenilor cu privire la locul de provenienţă al alimentelor şi să ne schimbăm comportamentele pentru a asigura buna funcţionare a sistemului nostru alimentar", a declarat João Campari, lider al WWF pentru practici alimentare.


Lucruri mari a spus savantul. Lucruri utile şi neapărat necesar de implementat în viaţă zi de zi. Deşi străinilor le place, iar uneori chiar şi exagerând ,, în a ne învăţa" cum să trăim, la capitolul alimentaţia şi corectitudinea distribuirii acesteia,
noi, moldovenii, în cazul dat am fi buni de profesori şi nu de elevi.

 
Exemplul aşa-zisei metode „Сaserola" e un fapt grăitor în cazul dat. Moldovenii, savurând din plăcerea meselor copioase la vreo sărbătoare ori ceremonie, după încheierea festivităţii adună cu grijă surplusul de alimente în caserole (caserólă
s.f. Recipient din material plastic utilizat pentru păstrarea/prezentarea alimentelor) şi le iau cu ei acasă. Unii ar putea califica gestul ca fiind un indiciu al zgârceniei, hapsânismului ori egoismului. Noi însă suntem convinşi că obiceiul îşi are rădăcinile în anii foametei, când semenii noştri se bucurau de orice fărâmitură de pâine. Apropo, obişnuinţa de a aduna în căuşul palmei fărâmiturile rămase după felierea pâinii şi a le arunca cu grijă în gură, demonstrează că moldovenii ştiu preţul pâinii şi cred că n-ar strica şi cei „mai dezvoltaţi ca noi" să deprindă acest obicei. Atunci, mai ştii? poate şi necesitatea de a lupta cu obezitatea va dispărea... de la sine.

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 54 ori

Tranzactii

Recomandat

MEM Sigla

 

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova