Abonare Online

:

EDITORIAL

  • SLUGA DIN CAPUL MESEI SLUGA DIN CAPUL MESEI
    Moldovenii au trecut prin multe încercări de îndoctrinare și umilire colectivă. Creduli din fire, nu o singură dată, ei s-au trezit înșelați, scuipați, furați sau călcați în picioare. Lupi în blană de oaie le-au intrat în curte, cerându-le să-i facă…
    Read more... Join club

Abonare Online

banner

Caută

Spre Vârful Toaca din Ceahlău

Marți, 30 Iulie 2019 08:31
  • Autor:  Mircea MITORFAN

Aproximativ 20 de persoane am plecat din staţiunea Durău să cucerim vârfurile masivului Ceahlău. Fiecare a plătit câte 6 lei pentru a intra în Parcul Naţional Ceahlău. Afară era o zi extrem de plăcută, cu mult soare. Din start, ne-a uimit sălbăticia zonei: arbori de dimensiuni impresionante, rădăcini de copaci cu forme bizare, plante și flori văzute în premieră, formaţiuni stâncoase și vârfuri de munte care îţi taie respiraţia. Mergeam încet pe potecă și aveam privirea fixă pe indicatorul de pe arbori (două linii albe și una roșie pe mijloc). Efortul depus era prea mare pentru cei care urcau pentru prima dată în Ceahlău. Câţiva au renunţat și s-au întors în staţiune.

Popasurile erau dese pentru că erau multe persoane care nu aveau o condiţie fizică corespunzătoare. Ne ajutam unii pe alţii în zonele greu accesibile și povesteam întâmplări din viaţa de zi cu zi. Poteca devenea dificilă în zonele
acoperite cu rădăcini sau pietre. Am traversat câteva râuri de munte de o frumuseţe ameţitoare. Râurile din Masivul Ceahlău sunt ecosisteme cu o mare diversitate de specii: pești (boișteanul, zglăvoaca, lipanul sau păstrăvul de râu), păsări (mierla de apă, codobatura de munte) și mamifere (vidra). Se mai spune că Munţii Carpaţi sunt și Castelul de Apă al României. 

  

2 0

 

Primul popas l-am făcut în apropiere de cabanele Șoimul și Corbul, de unde se deschide o vedere panoramică spre Vârful Toaca. Eram cu toţii destul de bine îmbrăcaţi, iar pe traseu ne înfierbântasem. Fiecare avea în rucsac câte o sticlă sau două cu apă, fructe sau sandvișuri. În pădure era răcoare, aer curat și un parfum irezistibil de flori. La popas am băut un gât de apă cât să-mi clătesc gura și am pornit mai departe.

 

1

 

Ne-am continuat drumeţia în sălbăticie, printre arbori înalţi și viguroși. Auzeam păsările cântând sau foșnete la mică distanţă de potecă. Făceam glume precum că ne urmărește ursul și că la un moment dat o să ni se arate în cale. Cu aparatul de fotografiat imortalizam peisajele, turiștii din faţa mea și florile crescute printre pietre. Ajunși la Cabana Fântânele, situată la o altitudine de 1220 de metri, am fost întâmpinaţi de un lătrat zgomotos - era un câine bătrân cu pete albe și negre. Zona este deosebită, cu multe bănci de lemn și cu vederi panoramice spre vârfurile masivului Ceahlău. De aici se vede în toată splendoarea Vârful Toaca, dar și alte vârfuri cu forme bizare. A urmat un indicator ruginit care ne anunţa că până la Cabana Dochia avem de mers vreo două ore. Înaintam cu dificultate prin pădure, iar încălţămintea ne aluneca pe alocuri. Eram într-o zonă cu foarte mult pietriș, numită Conglomeratele de Ceahlău. În acest areal am găsit foarte mulţi arbori doborâţi de vremea rea. Conglomeratele de Ceahlău sunt niște roci formate prin cimentarea naturală a așa-numiţilor galeţi – roci rotunjite cu dimensiuni între 2 și 20 centimetri. Între aceste roci rotunjite apar și
blocuri masive de calcar și gresii, roci formate prin cimentarea naturală a nisipurilor.

 

3

 

La Curmătura La Morminte, o zonă situată la altitudinea de 1470 de metri, este amenajat un cimitir pentru cei care și-au pierdut viaţa pe munte. Ne-am așezat pe o buturugă, dar ne uitam cu mare atenţie în jur. Unii chiar se îngrămădiseră. Ne speriase foarte tare un indicator care ne avertiza că în această poiană sunt vipere: Atenţie, vipere! Nu părăsiţi cărarea! Pentru urgenţe apelaţi 112. Am stat aici doar câteva minute, apoi ne-am continuat traseul. 

Oboseala își spunea cuvântul, iar greutatea rucsacului se simţea și mai tare. Marea majoritate nu era pregătită pentru această drumeţie, mulţi nu erau echipaţi corespunzător, iar poteca devenea un test de rezistenţă. Până aici am golit o sticlă cu apă și am mâncat câteva mere. Ne aflam într-o zonă cu mai puţină vegetaţie. Erau doar conifere de mici dimensiuni și un covor spectaculos cu genţiene (monument al naturii) și anemone alpine. Ajunseserăm la Căciula Dorobanţului, o stâncă uriașă situată la altitudinea de 1600 metri. Peisajele rămân de o frumuseţe de nedescris. În această zonă alpină ai toate vârfurile montane la picioare, iar în zare - valuri de munţi cu diferite 1nuanţe de albastru.

 

4

 

N-aș exagera dacă aș spune că mă aflu pe acoperișul României. Văd o mulţime de munţi și văi adânci. Satele sunt niște puncte, iar drumurile abia dacă se zăresc. În depărtare apare lacul „Izvorul Muntelui”, numit și Lacul Bicaz. Ne aflăm în Cununa Zimbrului, o formaţiune stâncoasă care atrage privirile tuturor. Simt puterea vântului, dar și o doză mare de libertate. Încerc să-mi întind mâinile în aer și să îmi imaginez cum e să zbori. Mă culc pe un perete de stâncă și ascult povestea locului spusă de ghid: Dragoș Vodă umbla prin Ţara Moldovei ca să caute locuri bune de vânătoare, să cunoască plaiurile și oamenii. Pe traseu au dat peste o turmă de zimbri. Speriaţi de vederea oamenilor, zimbrii au fugit care-ncotro. Doar pe unul a reușit să-l lovească cu o săgeată și au prins a-l urmări până la Piciorul Șchiop, pe un jgheab care de atunci s-a numit Jgheabul lui Vodă. Ieșind la lumină, zimbrul porni pe sub Toaca și Panaghia, spre curmătură. Sleit de putere, urmărit îndeaproape de vânători, zimbrul se lasă în vale printre colţii stâncoși de sub Piatra Lată. Animalul își dă duhul, prăbușindu-se în această cunună de stânci, numită de atunci „Cununa Zimbrului”.

 

5


Poteca continuă prin jnepeniș și conifere. În faţa noastră se ridică Panaghia, o stâncă uriașă situată pe vârful „tocit” al Toacei, la altitudinea de 1776 de metri. Suntem foarte aproape de Vârful Toaca, dar până atunci luăm un scurt popas la baza vârfului, o zonă aflată la altitudinea de 1784 de metri. Aici sunt foarte multe grupuri de turiști, dar și familii cu copii. Pe acest platou sunt trei construcţii, două din piatră și una de lemn. Zona este împânzită cu un covor de anemone
alpine. În apropiere se construiește o nouă scară până în Vârful Toaca. Dar, aceasta arată îngrozitor din punct de vedere al peisajului. Adevărata experienţă pe munte este să urci pe potecă până în vârf, nu pe scări.

 
Am ajuns primul pe Vârful Toaca, aflat la altitudine de 1904 de metri. Mai jos se află staţia meteorologică Ceahlău Toaca, situată la 1897 de metri. Pe vârf erau un grup de tineri care stăteau întinși la soare. O fată împărţea grupului o tabletă de ciocolată amăruie. Mai rămăsese o singură bucată de ciocolată, iar tânăra s-a apropiat de mine și mi-a oferit-o zâmbind. Eram atât de impresionat de gest încât aveam o bucurie interioară de nedescris. Cucerisem vârful Toaca și eram răsplătit cu bucăţică de ciocolată. Tinerii vorbeau despre documentarele jurnalistului britanic Charlie Ottley, despre frumuseţile autentice ale României. Admiram peisajele și parcă pluteam…. Vântul bătea cu putere, iar soarele ardea și mai tare. Din aproximativ 20 de persoane ce-am pornit la drum, doar șase am urcat până-n vârf.

 

6

 

Pe munte am învăţat o lecţie foarte importantă - muntele leagă oamenii și dezvoltă prietenii de durată. 

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 728 ori

Tranzactii

Recomandat

MEM Sigla

 

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova