Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Valeriu Munteanu, Ministerul Mediului: Reformele de mediu nu sunt doar pentru hârtie

Luni, 23 Noiembrie 2015 14:37
  • Autor:  Lilia Curchi

 

Am solicitat un interviu dl ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, într-un mod mai puţin obişnuit – printr-un mesaj pe facebook. Nu peste mult timp eram deja faţă în faţă pentru a discuta despre problemele de mediu şi reforma care prinde contur tot mai clar. M-a impresionat că noul ministru al Mediului este determinat să schimbe lucrurile şi să aducă mediul în topul priorităţilor.

 

- Ce v-a motivat să veniţi în fruntea unui domeniu care a fost şi mai este privit ca fiind mai puțin important şi prestigios faţă de alte domenii precum economia, transporturile, agricultura etc.? Aveţi în plan să schimbaţi această percepţie la nivel de factori de decizie, autorităţi şi populaţie?

- Mi-am asumat unul dintre ministerele care nu erau și nu sunt la modă, care, conform tuturor sondajelor de opinie, este la coada clasamentului ca vizibilitate, ca înțelegere a realităților care sunt pe acest segment, realități care au fost înțelese și îmbrățișate puțin de către cetățeni și de către clasa politică, de cei care diriguiesc treburile țării. Întotdeauna spuneau că mediul va mai aștepta, ca nu este un imperativ, ca nu este ceva care ne deranjează foarte mult. Dacă nu era Acordul de Asociere, cu siguranță anumite obiective care le avem pe mediu încă rămâneau la coadă pentru mulţi ani înainte. De ex., de vreo 10 ani în R. Moldova se vorbește că trebuie să oprim pentru anumită perioadă vânatul la iepuri, la rațe și la gâște, dar, din păcate, nu exista determinare politică. Iată că lipsa de determinare politică a fost înlocuită cu un document, Acordul de Asociere, în care foarte clar este scris, de ex., că păsările care sunt în trecere pe teritoriul țării noastre trebuie protejate. Am avut şi reproșuri, după aprobarea Hotărârii de Guvern prin care am interzis vânatul, că nu sunt rațele și gâștele noastre, dar vin din altă parte și am putea să le împușcăm.

Știu foarte exact că Ministerul Mediului și domeniul a fost unul dintre cei mai proști donatori de proiecte de lege, s-a reformat până acum foarte complicat și, de aceea, mi-am dorit să vin într-un domeniu unde este foarte mult de muncă și unde putem să schimbăm lucrurile. Doresc să fac acest lucru, există susținere politică, există determinare, mai puțin există încrederea cetățenilor, în Guvern în general. Determinarea noastră este foarte mare, astfel încât să putem readuce încrederea cetățenilor într-o guvernare bazată pe principii europene.

- Să înțelegem că prin acțiuni veți schimba percepția că mediul este un domeniu mai puțin important?

- Cu siguranță, prin acțiuni. Dar și prin educație, prin explicații, prin modele pozitive. Oamenilor noștri le place să facă trimitere de fiecare dată la modelul european, la țările europene, dar reîntorși acasă uită să aplice acele modele. Noi va trebui să pilotăm aceste lucruri, să le diseminăm în R. Moldova, ca ele să devină o prioritate. Pentru acest lucru trebuie să fim exemplari, să fim foarte corecți, ca cetățenii să înțeleagă că toți suntem egali în fața legii.

- Aţi reuşit să vă documentaţi asupra celor mai importante probleme din domeniu? Care sunt acestea, în viziunea dvs.?

- Există probleme de mediu, există soluții, dar există și probleme legislative, instituționale, există chestiuni care prin amânarea lor au generat, au catalizat anumite probleme de mediu. Sunt absolut sigur că în momentul în care anumite reforme care erau imperative erau făcute acum 10 ani, problema s-ar fi schimbat. Am să dau un exemplu: de cel puțin 15-18 ani toate studiile, documentele arătau că Agenţia „Moldslva” trebuie să fie resubordonată Ministerului Mediului, astfel încât să-i fie separate competențele de politici, administrare și control. O reformă care nu s-a făcut la timp a dus la următoarea situație de mediu: în pădurile noastre se taie de trei ori mai mult decât se raportează.

- Ne arată acest lucru chiar ultimul raport elaborat de Banca Mondială

- Este foarte relevant acel raport. Pe acest model, în toate sectoarele de mediu există aceeași situație. De aceea, trebuie să intervenim legislativ, normativ, instituțional, astfel încât să putem rezolva problemele care au fost generate sau riscă să apară din lipsa de reglementări.

Probleme sunt pe toate dimensiunile protecţiei mediului. Deşeuri… nu avem Agenția substanțelor chimice, nu avem o legislația foarte clară la import și la export, de foarte  multe ori legea este aplicată interpretativ, se permite importul în R. Moldova a tot felul de deșeuri. Apă, canalizare… până acum s-au cheltuit foarte mulți bani pe proiecte foarte mici care, din păcate, nu și-au demonstrat viabilitatea. Dacă prin imperative, prin instrumente legislative și inclusiv financiare s-ar fi determinat autoritățile publice locale să vină cu proiecte comune pentru 5-10-20 de sate, atunci, cu siguranță, eficiența și durabilitatea unor proiecte finanțate de la FEN erau mult mai mari. Una dintre cele mai mari probleme pe care eu le consider și imperative din domeniul nostru de administrare este starea digurilor din R. Moldova, pe Prut și pe Nistru…

- Dar este aceasta o problemă de mediu?

- Din moment ce digurile sunt în gospodăria Ministerului Mediului, da. Ar fi ușor să spunem că nu este domeniul nostru de administrare, că este impropriu, dar nu putem face acest lucru. Nu putem repeta experienţa anului 2010, satul Cotul Morii. Suntem foarte determinați ca din toamna acestui an și până în primăvară să facem o evaluare a stării digurilor, să curățim toate construcțiile artizanale de pe aceste diguri și, începând cu anul viitor, să alocăm mult mai mulți bani în acest domeniu, astfel încât aceste riscuri iminente să fie depășite. Pentru comparație: trebuiau 3 sau 4 milioane de lei ca până în 2010 să fie reparat digul de la Nemțeni, iar acum nu ne ajung nici 100 milioane de euro ca să reparăm ce s-a întâmplat. Vreau ca fiecare cetățean al Republicii Moldova să măsoare dacă este aceasta o problemă sau nu.

În administrarea râului Prut și Nistru există două probleme foarte mari – extracția de nisip și pescuitul industrial. Este determinarea mea politică și bazată pe evaluări științifice că nu trebuie să permitem sub nici o formă extracția de nisip din Prut și Nistru. Chiar dacă Codul transportatorilor a fost modificat în sensul permisiunii într-un fel sau altul a extragerilor de nisip, vom propune modificarea Codului Transportatorilor, astfel încât nisipul care le încurcă - dacă atât de tare au nevoie transportatorii noștri de căi de transportare navală -, să fie dus în amonte, astfel încât să reajungă în circuitul natural. 

- Sunteți prea optimist, cunoscând întreaga epopee a Legii transportului naval, mă îndoiesc că va fi așa de simplu.

- Nu trebuie să-mi explicați, am fost în Parlament și știu foarte exact. Vom face aceasta.

- În cât timp credeți că reușiți?

- Nu contează momentul în care se schimbă legea. Atâta timp cât Ministerul Mediului nu autorizează - nu se va extrage. Am dat dispoziție instituțiilor subordonate să suspende sub orice formă autorizațiile de acest gen și să verifice foarte atent situaţia. Pe Prut este mai simplu, pentru că ne-am înțeles cu partea română și reglementăm foarte ușor. Pe Nistru este un pic mai complicat, pentru că avem, pe de o parte, Ucraina, pe de altă parte, Transnistria. Ucraina face demersuri importante pentru ca să obțină liberalizarea regimului de vize și pe acest domeniu trebuie să întreprindă anumite acțiuni. În acest context, îi vom atrage pe ucraineni în discuții serioase și în luarea deciziilor în privinţa Nistrului. Un alt subiect mult mai complicat, dar sper nu fără rezultat, este nerecunoscuta republică nistreană. Cele mai noi acțiuni în domeniul extracției nisipului acum sunt astfel: transnistrenii autorizează extragerea nisipului pentru partea lor, dar bărcile aduc nisipul la noi. Am dat dispoziție celor care veghează acest sector, Inspectoratul Ecologic, Inspectoratul Piscicol - este nevoie să colaboram și cu poliția şi cu alte instituții - , ca să nu permită ancorarea şi, respectiv,descărcarea acestor ambarcațiuni.

Pe Nistru și pe Prut se pescuiește industrial foarte barbar și noi trebuie, la fel cum am făcut la vânat și pescuit, să interzicem pentru anumită perioadă, chiar să repopulăm, astfel încât să avem siguranța că ihtiofauna este regenerată. Cu România iarăși este foarte simplu pe Prut, mai complicat este cu partea ucraineană și cu partea nerecunoscută transnistreană, dar sunt forme de discuție și sunt absolut sigur că vom găsi soluții și în acest sens.

- Reforma instituţională face parte din problemele de neamânat?

- Suntem pe ultima sută de metri – și iarăși a durat vreo 5 ani de zile și au ținut-o miniștrii în sertarul îndepărtat – în cazul reformei Fondului Ecologic Național. S-au cheltuit, în ultimii 10 ani, câteva miliarde de lei din acest fond, din banii cetățenilor, dar durabilitatea acestor proiecte lasă de dorit. Poate maxim 50 la sută din proiecte au o finalitate astăzi. De ce? Pentru că nu a existat capacitate instituțională de a vedea cum funcționează aceste proiecte. Fondul Ecologic trebuie să devină o instituție în subordinea Ministerului Mediului, cu grad de autonomie, director, specialişti în domeniu. În același context, Fondul Ecologic Național trebuie să aibă și capacitate de creditare și recreditare. Concluzia mea este că în momentul în care beneficiarul are doar componenta de grant, aceasta nu îl motivează deloc și, de obicei, proiectele nu sunt atât de durabile. Avem modele pozitive, cum ar fi Fondul Ecologic Național din Polonia, care are o componentă de credit. În Moldova exemplul cel mai de succes este cel al Milenium Chalenge Corporation -  americanii ne-au reparat mai multe stații de irigare, au făcut asociații ale utilizatorilor, dar acești utilizatori în următorii ani vor trebui un piculeț din toți banii să-i întoarcă și aceasta îi motivează foarte mult. Același lucru trebuie să-l facem și noi. Or, când ai doar pomană, aceasta nu te motivează, dar îți încurcă să mergi înainte.

A doua problemă foarte importantă în reformă este crearea Agenției de Mediu și reorganizarea Inspectoratului Ecologic de Stat, separarea competențelor de autorizare şi de control. Cred că suntem ultima instituție din toată republica care nu a făcut separarea. S-a vorbit mult, nu s-a făcut.

La Agenţia „Moldslva” -  exact același lucru, competențele de politici vor veni la Ministerul Mediului, cele de administrare vor rămâne la „Moldslva”  și, cel mai probabil, „Moldslva”  va deveni, așa cum arată toate cercetările, o întreprindere de stat unică, cu foarte multe filiale în teritoriu, iar controlul va veni de la Inspectoratul ecologic sau Garda ecologică, denumirea va fi stabilită ulterior.

Și alte domenii vor suferi modificări - vă spuneam de crearea Agenției Substanțelor Chimice. Agenția Apele Moldovei – o vraiște totală, pe locul doi după „Moldslva” după lipsa de reforme și problemele foarte mari pe care le au.

- Care este termenul acestor reforme?

- Cu „Moldslva”, pentru prima etapă, avem trei luni la dispoziţie; pentru crearea Agenției de Mediu -  primul semestru al anului 2016, dar există și anumite acțiuni pe care ni le asumăm a le realiza până în decembrie 2015; pentru crearea Agenției substanțelor chimice – începutul 2016.

- Vorbim de mai mulţi ani de degradarea fondului forestier național, de înstrăinarea abuzivă a mii de hectare în aşa numita arendă recreativă prin Regulamentul anticonstituţional Voronin-Tarlev. Dl Alecu Reniţă a adresat Scrisori Deschise încă din iunie 2012 către conducătorii republicii de a abroga Regulamentul, a apelat la Pirka Tapiola să se implice în curmarea acestei fărădelegi, revista NATURA a organizat o campanie de presă timp de mai multe luni împotriva construcţiilor abuzive din păduri. Dar, în afară de suspendarea provizorie a dării în arendă a pădurilor, nimic nu a fost soluţionat. Aţi declarat, la început de mandat, că o să demolaţi construcţiile abuzive şi, în genere, o să faceţi ordine în păduri. În ce termen vedem acest lucru realizat?

- Am început deja lucrul în acest sens. Desigur, elementul cel mai vizibil este momentul în care se intră cu buldozerul în construcție. Am dat dispoziție și, în termen o săptămână, care o să curgă în joia viitoare (9 septembrie – n.r.), să se prezinte modificarea HG cu privire la taxa pentru arendă - aceasta va crește considerabil şi va fi adusă în conformitate cu realitatea.

Am avut acum o săptămâna un interviu la un post tv, unde se vorbea de un arendaș care avea construcții cu foarte mult beton.

- Cazul de la Durlești. L-am prezentat în numărul august al revistei Natura.

- Am avut o comunicare cu acest proprietar şi i-am dat termen ca să aducă în conformitate. Ni s-a declarat că până la căderea zăpezii toate betoanele vor fi scoase și înlocuite cu lemn și cu piatră în plasă sau alte soluții conform legii. Încă o dată, inclusiv cu această ocazie, transmit beneficiarilor mesajul că în momentul în care nu se vor conforma, va interveni legea. Săptămâna viitoare probabil că va fi înregistrată HG cu privire la anularea Hotărârii de Guvern nr. 187 din  20.02.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere privind arenda pădurilor. Ea este suspendată din 2012, dar nimeni nu și-a permis sa o anuleze. Noi o vom anulă.

- Săptămâna viitoare (7-10 septembrie 2015 – n.r.)?

- Săptămâna viitoare ne propunem ca această Hotărâre să ajungă la Guvern.

- Cum planificaţi să cooperaţi cu ONG de mediu, cu mass media şi jurnaliştii de mediu?

- Am avut o întâlnire cu jurnaliștii de mediu și două întâlniri cu ONG-urile de mediu. În orice stat puternic există mai multe puteri: legislativă, executivă, judecătorească, puterea a patra - presa și puterea a cincea - societatea civilă. Doar în momentul în care lucrezi corect cu toate aceste cinci puteri, poți să mergi înainte. Presa a devenit deja un soi de putere la moda, societatea civilă încă nu a reușit să devină un factor atât de important. Aşa cum domeniul mediului nu este la modă, la fel nu este puternică nici societatea civilă de mediu. Eu le recomand să se organizeze, să devină puternici, combativi, să ne critice acolo unde nu avem dreptate, să ne sfătuiască, să vină cu expertiza lor și doar împreună vom putea să depășim toate problemele. Dar dacă societatea civilă va considera ca trebuie să vină doar să depună proiecte și noi doar să le plătim anumite chestiuni, atunci nu va merge. Vreau ca această relație să fie pluridimensională, nu să merg eu să-i apăr în fața puterii, dar ei să fie cei care negociază cu puterea pentru domeniu.

- Ce veţi întreprinde pentru ca educaţia ecologică să intre în programele de învăţământului din R. Moldova?

- Există deja manuale de educaţie ecologică, avem deja doi responsabili, un viceministru de la mediu – dl Victor Morgoci și un viceministru de la educație – dna Cristina Boaghe, care împreună vor vedea foarte exact cum putem să aplicăm acest lucru. Până la mijlocul lunii septembrie este termenul la care viceminiştrii trebuie să vină cu primele concluzii.

- Aveţi ambiţia să intraţi în istoria ecologismului naţional ca un ministru care a transformat domeniu la standardele europene?

- Eu am sentimentul ca tot ceea ce o să fac să fie înţeles de fiecare cetățean al R. Moldova și fiecare să creadă că putem să trăim ca în Europa. Or, vom reuşi doar dacă vom avea o comunicare cu cetățenii. Dacă aceste lucruri vor române doar pe hârtie, o să le apreciați dvs. și o să le înțeleagă 1000 de oameni care au tangență cu domeniul. Dar, reformele de mediu nu sunt doar pentru hârtie și nu doar pentru cei din Ministerul Mediului şi din domeniu.

- Avem o sumedenie de întrebări venite de la cititori, materiale critice publicate în Natura, dar şi în alte mass-media, dar rămase fără răspuns din partea autorităţii de mediu. Credeţi că lucrurile trebuie să continue astfel sau veţi urma un alt model?

- Sunt mai mult decât deschis spre comunicare. Am câteva instrumente foarte efective, primul în lista fiind facebook-ul, unde în toată dimineața găsesc 10-20 de solicitări pe care le direcționez cu semnătura mea pentru toate instituțiile şi ţin la control rezolvarea situaţiei. Cetățeanul trebuie sa aibă încredere în noi, trebuie să fie combativ. Desigur că noi punem responsabilitatea pe cetățean, dar responsabilitatea este de fapt la noi. Acum, cuvintele mele sunt insuficiente, trebuie să facem acțiuni și, în timp, cetățeanul să înțeleagă că dacă s-a adresat la Ministerul Mediului, cu siguranță, problema se va rezolva.

- Dl ministru, vă mulţumim pentru interviu şi sperăm ca reformele de mediu să-şi găsească finalitate, iar domeniul să intre pe făgaşul european.

A intervievat: Lilia CURCHI,

revista NATURA, septembrie 2015

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 953 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova