Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Nistrul scos de vânzare (1)

Luni, 23 Noiembrie 2015 14:49
  • Autor:  Lilia Curchi
Pește pescuit ilegal în Nistru. Foto din arhiva NATURA Pește pescuit ilegal în Nistru. Foto din arhiva NATURA

În fiecare an, absolut legal, cote de pescuit din râul Nistru și lacurile Costești-Stânca și Cahul sunt aprobate pentru pescuitul industrial/comercial. Mai simplu spus, în fiecare an, statul scoate la vânzare kilometri întregi de suprafață acvatică, iar dreptul de a pescui revine celor care propun cel mai bun preț.

 

Achizițiile, precum arată chiar datele oficiale, se fac şi angro, iar, în ansamblu, fiecare al cincilea km de Nistru este arendat. În timp de statul crede că are de câștigat de pe urma acestor tranzacții, pierzanții evidenți sunt locuitorii din preajmă, care nu mai au dreptul nici de a se apropia cu undița de malul apei. Şi mai mari păgubași sunt, însă, râul Nistru și lacurile Costești-Stânca și Cahul... Se pescuiește excesiv şi cu unelte interzise, se pescuiește ilegal, se pescuiește cu și fără autorizaţie, fără control şi fără limite, o spun chiar rapoarte ale instituțiilor statului. Deşi a trecut aproape un an de când am publicat prima investigaţie la temă, autorităţile se fac a nu vedea paiul, căutând doar bârnele în ochii altora. Mai mult, trecerea sub tăcere şi sub lege a neregulilor, exploatarea la maximum a resurselor acvatice, a contribuit la degradarea unui sector economic important, precum este piscicultura.

 

Uriașa pânză de păianjen

 

Crocmaz, Tudora, Palanca, Olănești, Purcari, Răscăieți sunt doar câteva dintre localitățile în care câte 3-5 km de Nistru este arendat. Pescuiesc, evident, cei care au cumpărat permise, iar oamenii locului doar visează să arunce undița în râu. Și nu mai este nici un secret faptul că plasele sunt înșirate asemeni unei uriașe pânzei de păianjen, de-a curmezișul, sub apa Nistrului.

Tatiana Marin, președinta Organizației Teritoriale Ștefan Vodă a MEM, spune că populația este supărată că străinii vin și scot tone de pește, iar cei de pe loc nu au dreptul să prindă nici un pește din Nistru. „La Forumul tinerilor ecologiști, pe care l-am organizat în decembrie 2014, tinerii de la Crocmaz ne-au vorbit cu indignare că nu e corect ce se face, or, fiind locuitori pe mal de Nistru, doar privesc neputincioși cum alții prind tot peștele”, ne-a comunicat Tatiana Marin.

Și ecologul Alexei Pălănceanu, doctor în biologie, este revoltat de situația creată. „Nistrul se dă în arendă, iar arendaşii nu au nici un Dumnezeu, scot tot ce mișună, au ajuns a scoate și scoicile. Evident, ei vor să-și întoarcă nu numai zecile de mii de lei cheltuiți pentru a obține permis, dar vor să aibă și câștig. Rămânem doar cu pietrele, până le vor scoate și pe acestea”.

Dincolo de problema accesului populației locale la fostele și renumitele „gropi de aur” pline de pește, care au salvat înfometații din diferite timpuri, mai grav este că starea Nistrului a ajuns la limita critică. Real este pericolul dispariţiei, în viitorul apropiat, a majorităţii speciilor de peşti. Povestesc oamenii locului, dar o demonstrează și datele științifice - până la mijlocul secolului trecut (1960) fluviul Nistru era renumit în Europa prin locurile de reproducere a „peștilor regali” (sturionilor). Astăzi, precum se arată în volumul „Peștii Nistrului de mijloc și de jos” (Chișinău, 2013), îngrijit de Alexandru Moșu şi Ilia Trombițchi, aşa-zisa abundență numerică a peștilor din Nistru (crap, sânger, novac, cosaș) se menține exclusiv prin reproducere artificială și populări ulterioare. Din totalul peștilor bazinului nistrean, puțini au valoare comercială - doar  știuca, plătica, sângerul, novacul, cosașul, crapul, șalăul, babușca, taranca, carasul și alte câteva. S-au înmulțit, în schimb, speciile invazive, străine: carasul argintiu, murgoiul bălțat, soretele și moșul de Amur. Pe baza rezultatelor numeroaselor studii, arată Alexandru Moșu și Ilia Trombițchi, avem dreptul să spunem, că ihtiofauna autohtonă a Nistrului este în stare extrem de critică.

Cu toate acestea, anual, Nistrul se scoate la licitație. Iar dacă anterior (2012-2014) se aprobau câte 30 de cote, pentru acest an (2015), au fost aprobate 33 de cote pentru pescuit industrial/comercial pe Nistru -  în total 142 de km de Nistru, toate în perimetrul numit „Nistrul inferior”. Dacă am raporta la lungimea Nistrului de pe teritoriul R. Moldova, am vedea că fiecare al cincilea km de râu este propus spre arendă (!).Plasele, evident, stau întinse pe tot atâţia km (!).

 

40 mii lei  -  preţul unei cote pentru pescuitul industrial

 

În 2007, prin Hotărâre de Guvern (nr. 888 din 6 august 2007), s-a stabilit că taxa anuală pentru pescuitul industrial/comercial este de 9000 lei pentru 1 (una) tonă. Tot anual, la sfârșit de noiembrie, Ministerul Mediului publică ordinul de aprobare a cotelor pentru pescuitul industrial/comercial în obiectivele acvatice piscicole naturale. Anul acesta, au fost aprobate 60 de cote: pe Nistru Inferior - 33 cote (tone); pe Lacul Costești-Stânca - 22 cote (tone); pe Lacul Cahul - 5 cote (tone). Pentru prima dată, nu au mai fost aprobate cote pentru Lacul de acumulare Dubăsari şi fluviul Nistru medial, iar autoritățile deja se laudă cu acest progres în domeniu, făcându-se a uita că și pe aceste segmente Nistrul este plin de plase, ceea ce înseamnă, de fapt, admiterea tacită a pescuitului ilegal și a braconajului. La licitație, precum arată anunțul publicat pe site-ul Serviciului Piscicol, au fost scoase jumătate din cotele aprobate - adică cele pentru care au fost înregistrați mai mulți doritori. Ca răspuns la cererea noastră de informaţii, Ion Grati, director adjunct la Serviciul Piscicol, ne-a comunicat că, în perioada 2012-2014, cele mai solicitate sectoare pentru pescuitul industrial/comercial au fost pe Nistru de Jos, de la Palanca până la Talmaza, Ştefan Vodă, prețurile variind între 10 mii şi 40 mii lei pentru cota de pescuit.

Conchidem că bătălia pentru obținerea de cote, pe anumite sectoare, este chiar foarte mare și câștigă cel care dă un preț pe potrivă. Interesul masiv îl generează chiar şi prevederile legale, care, prin lipsa de reglementări clare a regulilor de pescuit şi a răspunderii în urma încălcării acestora, încurajează pescuitul industrial excesiv. De ex., potrivit Anexei nr. 1 la Legea nr. 149/2006 pentru pescuitul industrial/comercial, este permisă utilizarea năvoadelor, plaselor şi ieterelor (pct. 12), iar la pescuitul speciilor nevaloroase de peşte, se admite folosirea uneltelor cu dimensiunea ochiului mai mică decât cea stabilită (pct. 13), menţiona, în 2013,Vadim Gheorghiţă, inspector superior la CNA, într-un Raport de expertiză anticorupţie la proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul contravenţional, Codul penal, Legea nr.149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura). În 2013, cu o inițiativă parlamentară de modificare veniseră doi deputați, unul dintre care era Dumitru Diacov -  scopul era excluderea fenomenului pescuitului ilegal, excesiv şi braconajului piscicol în obiectivele acvatice piscicole naturale de pe teritoriul R.Moldova. Propunerea de modificare  prevedea, pe lângă majorarea sancţiunilor contravenţionale pentru încălcarea regulilor de protecţie a resurselor piscicole şi a regulilor de pescuit, introducerea răspunderii penale pentru pescuitul ilegal. Totodată, se propunea stabilirea interdicţiei pentru persoanele fizice de a practica pescuitul industrial/comercial și permisiunea de a pescui doar pentru persoanele juridice, pe motivul că acestea sunt înregistrate, duc evidenţa contabilă şi sunt supuse impozitării.  Proiectul de lege nu a obținut sprijinul necesar și nu a fost aprobat de către Parlament. Un argument de bază al CNA, potrivit aceluiași Raport de expertiză anticorupţie, a fost pericolul de a fi acordate prea facil permisiuni de folosire a uneltelor cu dimensiunea ochiului mai mică decât cea stabilită în lege, sub influenţa agenţilor economici din domeniu. De unde, oare, acest interes al parlamentarilor de a promova pescuitul industrial? Poate pentru că, precum arată şi studiul sus-menționat („Peștii Nistrului de mijloc și de jos”), Nistrul de Jos (inclusiv limanul) este cel mai bogat în rezerve de pește.

 

Pentru interzicerea pescuitului industrial

 

Ilia Trombițchi, președintele Asociației „Eco-Tiras”, este de părere că pescuitul industrial/comercial trebuie interzis, starea în care a ajuns Nistrul fiind critică. Și Cornel Busuioc, expert de mediu, dar şi pescar amator, susține aceeași poziție. „Nistrul este împânzit de plase. Prevederile legale prevăd marcarea plaselor cu plute oranj şi plombe speciale - lucru care nu se respectă. Nici o dată nu am văzut vreo plasă care să corespunda totalmente cerințelor legale. Aceasta practică de vindere a cotelor, de fapt, generează şi o armata de braconieri. Oricare ar fi cotele  - mari sau mai mici -, cert este că Nistrul are nevoie de o pauză destul de lungă pentru a-şi restabili efectivul numeric al speciilor care îl populează. Sunt împotriva vânzării cotelor, respectiv, trebuie interzis pescuitul industrial!”, a concluzionat expertul.

Și datele controalelor Serviciului Piscicol arată că există nereguli. În raportul de activitate pentru anul 2014 (care încă nu a fost făcut public – pe site-ul www.sp.gov.md ultimul raport de aici datează cu 2011(!)), se arată că angajații Serviciului Piscicol au efectuat 48 de verificări ale capturilor pescarilor care practică pescuitul industrial/comercial, fiind depistate și documentate 21 de contravenții. Altfel spus, jumătate dintre controale au constatat încălcări, abateri de la cerințe.

În timp ce Nistrul rămâne fără peşte, iar plasele se întind pe zeci de kilometri de fluviu, Legea 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura continuă a fi aplicată - cotele se aprobă şi se alocă anual, în detrimentul statului şi spre umplerea buzunarului afaceriştilor. Pierdem, pe an ce trece, o uriaşă avere naţională, care se scurge în câteva buzunare, contribuind la degradarea unui sector important, precum ar trebui să fie cel al pisciculturii, din care nu se va alege nimic, spun experţii, dacă nu va fi revizuit tot modelul de funcţionare şi abordare.

Iar pofta de a scoate tot peştele din Nistru este atât de mare, încât, la licitaţia pentru 2015, prețul maxim propus pentru o cotă, în sectorul Nistrului de Jos, a ajuns la 80 000 lei. Este mai mult decât evident  că Legea 149/2006 a fost promovată pentru a îmbogăţi câţiva şmecheri şi a lăsa Nistrul fără de peşte. Or, interesul statului ar trebui să fie altul: legi clare care să asigure dezvoltarea pisciculturii naţionale şi păstrarea ihtiofaunei şi a biodiversităţii acvatice în fluviul Nistru şi în apele naturale ale R. Moldova. De câte ori va mai trebui să abordăm acest subiect de interes naţional ca să fim auziţi de factorii de decizie?

Lilia CURCHI,

revista NATURA, ianuarie 2015

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 1234 ori

Media

Harta sectoarelor de Nistru scoase la licitație în decembrie 2014. Hartă interactivă realizată de Lilia Curchi

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova