Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

„Rechinii” au invadat Nistrul (Nistrul scos de vânzare_2)

Luni, 23 Noiembrie 2015 14:52
  • Autor:  Lilia Curchi
Cote arendate pe Nistru. Localnicii nu mai au acces la porțiunile arendate. Prezentare grafică de L.C. Cote arendate pe Nistru. Localnicii nu mai au acces la porțiunile arendate. Prezentare grafică de L.C.

La Naslavcea, poarta de intrare a Nistrului în Moldova, fluviul aproape nu mai are apă, iar la Palanca, poarta de ieşire a Nistrului din Moldova – râul este lăsat fără peşte. Se pare că fluviul care asigură populaţia cu apă, care este cântat şi elogiat, a ajuns la cheremul rechinilor – unii, care ţin cârma la baraje şi hidrocentrale, dau cu picătura apă în fluviu, alţii, care, la fel, urmăresc profituri imediate, îl seacă prin exploatarea la maxim – pescuit în exces, extragere de nisip şi prundiş.

 

Nistrul trăieşte una din cele mai mari drame ale existenţei sale. Deşi încă în noiembrie 2012 Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri ai Ucrainei au semnat un Acord pentru protecţia în comun a fluviului Nistru, Acordul aşa şi nu a intrat în vigoare, nefiind ratificat de Rada de la Kiev. Astăzi, evident, Ucrainei nu-i stă gândul la Nistru.

 

„Aţi atins o problemă destul de importantă pentru noi. Astăzi se pescuieşte preponderent din râurile transfontaliere. Am avut deja o discuţie cu dl director al Serviciului Piscicol, Iurie Ursu, ca pentru anul viitor să interzicem pescuitul industrial/comercial în râurile Prut şi Nistru şi să permitem doar pescuitul în lacurile de acumulare. Dar să ştiţi că nu depinde numai de noi. Pentru a stopa activitatea de pescuit industrial este nevoie de a se conveni nu numai în R. Moldova, dar şi cu România, şi Ucraina”, spune Lazăr Chirică, viceministrul Mediului.

După publicarea investigaţie jurnalistice „Nistrul scos la mezat” care aborda problema „arendei” Nistrului şi secătuirii care se admite, tacit, prin favorizarea pescuitului industrial/comercial în exces, au apărut şi alte faţete ale problemei, developate la o recentă şedinţă a Ministerului Mediului cu ONG-urile de profil.

 „Licitaţia este trucată” – aceasta a afirmat directorul Serviciului Piscicol, Iurie Ursu, lăsând mască pe toţi cei prezenţi.

„Anul acesta, într-adevăr, la licitaţia organizată de Ministerul Mediului preţul unei cote a ajuns până la 80 mii lei. Dar aceasta este o licitaţie trucată, încă din anii precedenţi asemenea situaţii au loc,  artificial se ridică preţul. Noi cunoaştem că aceste cote, care sunt câştigate la licitaţie, sunt ulterior comercializate. La licitaţie participă băieţii şmecheri şi aceste cote, care sunt câştigate, sunt ulterior comercializate localnicilor care, cu părere de rău, sunt implicaţi în aceste scheme”, a adăugat Iurie Ursu.

Declaraţia şocantă a directorului Serviciului Piscicol a provocat rumoare în sală, cei prezenţi fiind şocaţi de întorsătura lucrurilor.

Rugat să explice cele declarate, Ursu a continuat: „Trucat înseamnă că persoanele care au participat la licitație - nu este vorba de persoanele care au organizat licitația -, au înţelegere, câte 2-3 persoane fizice sau juridice, ca să obţină un preţ minimal. Astfel, imediat după prima strigare ridică preţul la 80 mii şi sunt declaraţi câştigători. Dar, dacă timp de trei zile nu achită preţul numit, dreptul de a obţine certificatul de pescuit îi revine persoanei imediat următoare, care a numit preţul mai mic”.

- Prima dată, ca ministru, aud astăzi asemenea chestiuni, a venit replica dnei ministru, Valentina Ţapiş.

- Aceasta a fost raportat nu o singură dată. Preşedintele Comisiei este de la Minister. Serviciul Piscicol în procesul de licitaţie nu are nici o implicaţie, a replicat Iurie Ursu.

„Punctul pe i” l-a pus Vadim Stângaci, şef adjunct al Inspectoratului Ecologic de Stat: „Eu cred că problema este nu doar în faptul că se desfăşoară pescuitul industrial/comercial. Agentul economic participa la licitaţie – chiar şi fiind un truc - , este problema lor cum s-au înţeles. Problema noastră este ca ei să utilizeze raţional resursa naturală. Noi trebuie să monitorizăm ca agentul economic care a procurat şi a achitat pentru o tonă de peşte, să prindă o tonă de peşte, dar nu mai mult… Să ne uităm cât achită el pentru o tonă de peşte. Nu sunt economist, dar calcule simple ne arată că ar trebui să iasă in pierdere. Dar este în câştig, numai din simplu motiv că achită pentru a pescui o tonă, dar prinde de câteva ori mai mult. Ei au registre speciale care trebuie completate zilnic, trebuie să pescuiască doar cu sculele care au fost admise şi plombate de către Serviciul Piscicol şi numai cantitatea care a fost autorizată. Dar, deseori, ilicit se colectează mai mult peşte şi de aceea este aşa o bătălie mare la desfăşurarea licitaţiei pentru cotele de pescuit. Dacă va fi o monitorizare mai riguroasă, cred că nu va fi aşa bătălie mare, nu vor fi cointeresaţi”.

Licitaţii trucate, Nistrul „arendat” bucată cu bucată, oameni care-şi scaldă doar privirile în Nistru, dar nu au dreptul de a se apropia de apă ca să prindă vreun chitic – că doar Nistrul a fost repartizat celor care au cumpărat permise de pescuit…  

Problemele cu care se confruntă Nistrul sunt atât de mari, încât simpla lor expunere ar ocupa o pagină de ziar. Mai marii, însă, se joacă de-a licitaţii, vând cote de pescuit (permisiune de a pescui 1 tonă) cu 40-80 mii lei, mimează controale, flagrante şi capturi.   

Între timp, lăcomia rechinilor nu cunoaşte limite, făcând prăpăd din resursele piscicole ale Nistrului, iar comunităţile riverane privesc neputincioase la abuzurile arendaşilor care le iau peştele, cel de toate zilele, de la gură. Unii dintre localnici, neavând un loc de muncă, se angajează cu ziua la rechinii lacomi, participând şi ei la sărăcirea proprie, dar şi a Nistrului. Este mai mult decât evident că se cere o altă abordare a pescuitului în apele naturale, pescuit care să nu distrugă piscicultura naţională, ci dimpotrivă, s-o protejeze, s-o dezvolte şi s-o transforme într-o ramură prioritară a economiei moldoveneşti.

Lilia CURCHI,

revista NATURA, februarie 2015

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 1180 ori

ARTICOLE RELATIONATE

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova