Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Expediţie în Valea Prutului de Mijloc

Luni, 23 Noiembrie 2015 15:29
  • Autor:  Cristina Straton
Tinerii expediționiști traversând podul de la Butești, Glodeni. Foto: Lilia Curchi Tinerii expediționiști traversând podul de la Butești, Glodeni. Foto: Lilia Curchi

Entuziasm, legende, specii rare și locuri pitorești sunt doar câteva dintre momentele expediției ecologice „Diversitatea biologică în Valea Prutului de Mijloc”, la care 30 de copii au depus jurământ că vor ocroti natura și îi vor învăța și pe alții să facă la fel.

 

Lecţii şi drumeţii

 

Într-o amiază de  miercuri – 29 iulie 2015, organizatorii din cadrul Mișcării Ecologiste din Moldova și-au dat întâlnire cu tinerii selectați pentru expediție la Casa de cultură din orașul Glodeni. După discursuri motivaționale, prin care oficialii din raion şi părinţii au felicitat tinerii și organizatorii și le-au urat succese și drum bun, participanții au pornit spre locul de campare. Plini de energie, entuziasm, dar şi oarecare temeri, tinerii s-au aventurat în prima lor expediției ecologică. Majoritatea nici nu știau ce este o expediție ecologică și nici nu bănuiau ce vor face aici.  Şi-au dorit cu toţii o experiență de neuitat, astfel că au depăşit uşor barierele în comunicare şi au legat prietenii. Poienița din apropiere de Pensiunea turistică „La Fontal” a fost locul unde expediţia a staționat în cele șapte zile. Aici este și lacul „La Fontal”, una dintre cele opt zone umede din regiune.

Prin expediţia „Diversitatea biologică în Valea Prutului de Mijloc”, Mişcarea Ecologistă din Moldova şi-a propus să sensibilizeze tinerii privind importanţa zonelor umede în Valea Prutului de Mijloc, prin cunoaşterea celor opt stariţe ale râurilor Prut şi Camenca, cu o suprafaţă totală de 326 ha, areal care necesită a fi luat sub protecţia statului. În cadrul expediției tinerii au învățat şi despre păsările și plantele specifice arealului, dar și situația dificilă în care se află starițele. Cei opt instructori au reuşit de minune să captiveze atenţia tinerilor, să le menţină interesul şi să-i provoace la cercetări proprii. Mai ales că lecțiile teoretice au fost combinate cu drumeții și vizite de studiu.

Fiecare zi din expediție avea un program bine stabilit. Dimineața, la ora șapte, se făcea trezirea, sub trilul frumos al păsărilor sau în „bătăile ritmate” dintre un polonic şi o cratiţă. Împreună formau o simfonie, care te făcea să sari din sacul de dormit să pui că „gata, gata, m-am trezit”.  Urma gimnastica pentru fete și alergatul pentru băieți - un ritual matinal respectat cu strictețe, care a devenit spre final unul așteptat, poate datorită dragostei față de sport, poate graţie aerului de pădure și frumuseților care înconjurau locul de campare. Or, ne aflam în imediata apropiere a Rezervaţiei „Pădurea Domnească”, una dintre cele mai vechi păduri de luncă din Europa, habitatul multor păsări, plante și animale înscrise în Cartea Roșie.

Chiar de dimineaţă, rolurile erau împărţite, astfel, zilnic, 3-4 participanți erau delegaţi să ajute la bucătărie la prepararea mâncării. Vrând-nevrând, tinerii au învățat cum se face mâncare la un foc de tabără, în lipsa tehnologiilor moderne pe care le avem acasă.

După micul dejun urmau lecţiile la care tinerii descopereau mereu ceva nou -  specii de floră şi faună din ecosistemul Valea Prutului de Mijloc, condițiile în care acestea cresc și viețuiesc. Toate cu scopul de a dezvolta tinerilor spiritul ecologist  și a demonstra importanța naturii în viața omului. După lecţii şi activităţi interactive, urma prânzul, fie la locul de campare, fie în teren, direct pe iarba mirositoare.

 

Opt stariţe

 

Stariță este un cuvânt nou învăţat de tinerii participanţi la expediţie. Vom explica şi pentru cititori -   starițele sunt albii vechi ale unui râu, locuri care sunt umede permanent sau temporar, sub forma de mlaștini, bălți sau iazuri. Tinerii au învăţat de-a fir-a păr despre specificul celor opt stariţe. Grupaţi în echipe, fiecare  s-a informat despre o anumită stariță și a prezentat-o în faţa celorlalţi, fie în după amiezile în care soseau în vizită oaspeţi, fie la focul de tabără.

Instructorii expediţiei s-au gândit ca lecțiile teoretice să fie combinate cu drumeții și vizite de studiu, pentru ca tinerii să vadă singuri care e situația reală și să observe vietăți și plante despre care aflase deja. Pentru drumeţii reuşite, toți participanții au învățat şi câteva reguli. Astfel, înainte de a porni la drum, trebuie să-ți pregătești rucsacul, unde să-ți pui apă și o gustare, și, în funcție de locul unde faci drumeția, să te echipezi corespunzător. În cazul nostru, toți trebuiau neapărat să-și ia un chipiu, încălțăminte adaptată pentru a urca pe stânci și pentru a merge  prin pădure, în zone mai puțin umblate de om. O altă regulă foarte importantă pentru un turist este ca să citească panourile de informare, care îl ajută în găsirea direcției, îl informează despre locul unde se află, eventuale pericole sau informații despre zona unde a ajuns.

În timpul expediţiei, tinerii au vizitat patru din cele opt starițe din Valea Prutului de Mijloc - două ale râului Prut şi două ale râului Camenca, afluent al Prutului, precum şi o serie de monumente ale naturii. Organizatorii au specificat că au ales să desfăşoare expediția anume în această zonă datorită varietății biodiversității concentrată aici. Toate zonele umede şi obiectivele naturale vizitate sunt amplasate în perimetrul Rezervației „Pădurea Domnească” și, astfel, participanți au avut posibilitatea să-și îmbunătățească considerabil cunoștințele despre flora şi fauna locului.

„Mi-a plăcut mult starița „Potcoava”, deoarece este neatinsă de oameni”, a afirmat Dumitru Ostaci din Hîjdeni, Glodeni. Mihaela Borcoi din satul Cubani, a menţionat că, deşi este originară din raionul Glodeni, nu știa multe din cele aflate în cadrul lecțiilor - „aici am învățat despre zonele umede, speciile de plante și animale care le populează”. Totodată tânăra a promis că pe viitor se va implica în mai multe proiecte care au ca scop protecția zonelor umede și va încerca să influențeze oamenii pentru ca aceștia să înțeleagă importanța lor și să evite distrugerea acestor zone, acum pe cale de secare. Şi Daniel Lupașciuc din satul Cuhnești a menţionat că a învățat despre diferite specii de plante și animale, unde trăiesc și care este statutul lor de protecţie.

 

Tinerii au soluţii

 

Pentru a înţelege de ce stariţele seacă, în programul expediţiei a fost inclusă vizita la Barajul Costești-Stânca. Aici, imensitatea lacului de acumulare,  dar și istoria barajului, i-a impresionat pe tineri. Ghidaţi de Vasile Cojocaru, administratorul Nodului hidrotehnic Costești-Stânca, tinerii au aflat beneficiul economic al barajului, dar şi impactul ecologic al acestuia. Participanţii s-au interesat și de pescuitul în zonă, dar și despre speciile rare de peşti. Astfel, ei au aflat că în lacul de acumulare sunt mai multe specii de pești incluse în Cartea Roșie, printre care Mreana de Nipru și Morunul. Tot aici sunt construite două hidrocentrale - una alimentează cu energie o parte din regiunea de Nord a Moldovei, alta – regiuni din România.

În cadrul uneia dintre lecțiile pe care le-au avut ulterior tinerii, împreună cu profesoara de geografie, Ana Stegărescu, au accentuat ca una dintre cauzele secării zonelor umede este barajul Costești-Stânca. Totodată, ei s-au gândit și la o soluție și au propus să fie organizate anual inundații controlate pentru a reînvia zonele umede. Inundaţiile controlate ar salva şi aroborii din „Țara Bâtlanilor”. Coloniile de stârci își fac cuiburi în coroana stejarilor, iar excrementele lor (găinaţul – în variantă populară) acide provoacă uscarea arborilor. Potrivit directorului Rezervației „Pădurea Domnească”, Valeriu Țarigradschi, această problemă a apărut recent. Păsările își mută cuiburile de pe copacii uscați pe alții verzi şi, astfel, „Ţara Bâtanilor” se extinde, iar pădurea se usucă. Inundaţiile controlate ar spăla excrementele acide şi ar salva pădurea.

Barajul generează şi secarea zonelor umede, fapt ce duce la pierderea biodiversității, iar pe termen lung va determina uscarea arborilor Rezervaţiei „Pădurea Domnească”, care depinde foarte mult de inundațiile pe care le avea în trecut Prutul.

Şi Lacul „La Fontal”, una dintre cele opt zone umede, în apropierea căruia am instalat corturile, are de suferit din cauza barajului. Lacul are o suprafața de peste 23 de ha și s-a format datorită revărsărilor Prutului. Acum, însă, lacul este aproape secat.  Apa are o înălțime de doar 50 de cm, iar tot ce se vede este o întindere mare de stuf. Singurele surse de alimentare cu apă sunt câteva izvoare.

 

Focul de tabără

 

Fiecare zi a expediției a culminat cu focul de tabără - aici se discuta despre cele întâmplate şi vizitate, erau prezentate rezultatele activităţilor în grup, se cânta sau, pur și simplu, se admira flacăra şi cerul înstelat.

Chiar din prima seara, Valeriu Țarigradschi i-a învățat pe tineri cum să aprindă un foc de tabără în condiţii extreme. Împreună cu tinerii, directorul rezervației a strâns mai multe surcele, paie, fire de iarbă uscată, pentru a putea aprinde focul. Apoi, toate acestea au fost așezate sub forma unei piramide, astfel încât firele de iarbă să fie urmate de paie, surcele, crenguțe și apoi vreascuri în toată legea. Pentru a aprinde acest foc de tabără s-au folosit doar trei chibrituri, dintre care două s-au stins până a ajunge la destinaţie. Tinerii participanți au rămas impresionanți și au afirmat că aprinderea focului în condiții de pădure este unul din lucrurile utile pe care le-a deprins aici.

Multe sunt de povestit…, dar ne oprim aici. Detalii şi opinii, fragmente din lucrările tinerilor, dar şi Rezoluţia expediţiei vor fi pe larg reflectate în numărul viitor, doar că în Ediţia Specială „Zone umede în Valea Prutului de Mijloc”, care va fi inserată în Revista Natura, luna septembrie a.c.

Cristina STRATON,

revista NATURA, august 2015

P.S. Programul expediţiei a inclus şi cina…

 

 

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 1422 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova