Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Seringi ce salvează viața și se transformă în pericol

Luni, 23 Noiembrie 2015 15:39
  • Autor:  Cristina Straton
Deșeuri medicale. Foto simbol. Sursa: Internet Deșeuri medicale. Foto simbol. Sursa: Internet

Zilnic, în fiecare spital din țară, cineva primește injecții, altcuiva i se iau analize și, tot zilnic, în instituțiile medicale, sunt utilizate mii şi mii de seringi. După ce au intrat în contact cu corpul uman sau cu diverse soluții medicale, seringile devin periculoase și necesită un tratament corespunzător.

 

 

Pericol de infectare la muncă

 

Galina Lapteacru este asistentă medicală în cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală. Munca ei constă în a lua analize. Totodată, în responsabilitățile ei și a colegelor de laborator, intră misiunea de a strânge seringile uzate. Galina povestește că în lipsa unui recipient special în care automat este separat corpul de plastic al seringii de ac, asistentele sunt nevoite să le separe manual. „Luăm fiecare seringă în parte și manual separăm acul de plastic. Plasticul este pus în saci speciali, iar acele le punem în sticle de plastic, de astea din care se bea apă”. În fiecare zi, persoana care se află la muncă face acest proces și se supune pericolului de infectare. Asistenta povestește că acele sunt puse în sticlă fără a fi dezinfectate, iar acestea în cutii cu însemnul pericol biologic. Mai târziu, seringile sunt supuse procesului de autoclavare (tratare –n.a.), în timpul căreia se distrug toți microbii la o temperatură foarte mare”. Totodată, Galina explică că fiecare spital are propria procedură: în unele spitale seringile sunt întâi dezinfectate în soluție specială, apoi sunt separate manual de către asistente și duse la autoclavare sau la altă tehnică de prelucrare a acestor deşeuri.

 

Instituții medicale fără tehnica necesară

 

Conform datelor Centrului Național de Sănătate Publică, în Republica Moldova nu toate instituțiile medicale dețin autoclavă (conform DEX-ului: vas închis ermetic, folosit la sterilizări, la efectuarea reacțiilor chimice etc. sub presiune). Astfel, unele instituții recurg la dezinfectarea în soluții și depozitarea seringilor, iar în instituțiile mai mici acestea sunt colectate şi transportate la instituțiile care au tehnică necesară pentru dezinfectare, autoclavare sau altă procedură de sterilizare.

Maria Stepan lucrează ca asistentă de mai bine de 30 de ani. Cabinetul medical de care este responsabilă se află în satul Condrătești, Ungheni. După o zi de muncă, aceasta își face bilanțul. „Am pus 9 injecții azi, deci trebuie să am nouă seringi”, spune femeia. Asistenta le plasează mai apoi în cutia specială pe care scrie „pericol biologic”. „Eu aici nu am cu ce să le dezinfectez, dar le strâng pe toate, apoi le duc la spitalul din oraș. Cabinetul nostru este foarte mic și lucrez numai eu, dar mă strădui să fac totul astfel încât să fie bine”.

Aceeași situație este și la o stomatologie privată din Nisporeni. Ludimila Botnareco care lucrează aici îmi explică că ea are obligația de a sorta deșeurile medicale în diferite pungi. „Deșeurile menajere le punem în pungi negre, cele medicale se separă în periculoase și nepericuloase. Cele nepericuloase cum ar fi halatele, măștile, bandajele, tifonul sunt puse în pungi galbene, iar cele care înțeapă (ace, seringi, bisturie, sticle, fiole) sunt puse în cutii galbene din carton pe care scrie „pericol biologic”. Asistenta mai explică că acestea nu sunt dezinfectate în cadrul instituției. „Noi doar le separăm, acestea urmează a fi dezinfectate la spitalul raional. Ei au soluții speciale.” Totodată, Ludmila Botnarenco precizează că deșeurile medicale precum mănușile, tifoanele conform regulamentului tot trebuie dezinfectate înainte de a fi aruncate la tomberon, dar în stomatologia unde lucrează nu se face acest lucru.

 

Soluția ar fi o autoclavă

 

Ecaterina Busuioc, șefa secției controlul infecțiilor nosocomiale, rezistenței antimicrobiene și dezinfecție din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică spune că cea mai optimă soluție pentru instituțiile mai mici ar fi să-și cumpere câte o autoclavă. Însă directoarea maternității municipale nr 2, Natalia Gudima, afirmă că o autoclava nouă este foarte scumpă. „O autoclavă cu capacitatea de 200 de litri costă până la 100.000 de euro”. Totodată șefa instituției evidenţiază că autoclava pe care o are instituția din care face parte este foarte veche și o perioadă nu a lucrat. Surse financiare pentru a procura una nouă instituţia nu are. „În prezent instituția nu are probleme cu deșeurile”, susține Natalia Gudima. În urma dezinfectării și mărunțirii, deșeurile sunt luate de către cei de la salubrizare și duse la o rampă de depozitare.

 

Depozitul de deșeuri fără norme de securitate

 

Institutul de Ecologie și Geografie este instituția care trebuie să dea avize la toate tehnologiile care prelucrează deșeurile medicale. Constantin Bulimaga, expert în cadrul Institutului de Ecologie și Geografie, spune că tehnologia pe care o recomandă este cea termică. Potrivit expertului, această tehnologie constă în dezinfectarea completă la temperaturi foarte înalte atât a acelor, cât și a părții de plastic a seringilor. Temperaturile sunt atât de mari încât metalul se topește, iar ulterior acesta poate fi reutilizat. Prin tratarea cu metoda termică a seringilor se neutralizează pericolul pentru mediu. „La incinerarea termică arde totul, căci în aceste seringi este sânge sau alte particule umane”. În acelaşi context, domnul Bulimaga a specificat că această tehnologie este aplicată în mai multe țări din Europa, cum ar fi Suedia. În plus, el a menționat că acest sistem este foarte bun și pentru Republica Moldova „costă, dar merită pentru a proteja sănătatea oamenilor și a mediului”, afirmă expertul. În urma controalelor ecologice, Ministerul Mediului a constatat că deșeurile medicale înţepătoare-tăietoare sunt dezinfectate în instituţiile medicale, apoi pentru distrugerea acestora, în unele instituții medicale, se utilizează aparate speciale de marca Nulife. Praful format în urma distrugerii este expediat la depozitul pentru deșeurile solide. Ministerul Mediului specifică că în aceste depozite nu este un spațiu special creat și destinat pentru deșeurile medicale. Astfel, acesta sunt puse împreună cu celelalte deșeuri, fără a fi respectate măsurile de securitate de rigoare. În raioanele Criuleni și Telenești este întâlnită această practică. Pentru a rezolva problema deșeurilor Ministerul Sănătății a semnat un act de colaborare cu Academia de Științe a Moldovei pentru implementarea și dezvoltarea unui sector experimental de tratare a deșeurilor infecțioase prin metodă termică. Agentul termic al acestei metode sunt aburii sub presiune. Astfel, se prevede ca deșeurile să fie dezinfectate și mărunțite.

Ministerul Mediului explică că la rampele de depozitare a deşeurilor nu este organizat un loc special amenajat pentru aceste deşeuri şi nu sunt asigurate măsuri speciale de impermeabilitate sau de supraveghere, astfel încât să fie interzis accesul persoanelor fizice. 

 

Deşeurile medicale - una din problemele cele mai mari

 

Conform Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova(2013-2027), circa 75-90% din deşeuri medicale sunt similare cu deşeurile menajere fiind fabricate din hârtie, de ambalaje din plastic, produse alimentare de pregătire, etc., care nu au fost în contact cu pacienţii. Totuşi circa 10-25% din deşeurile medicale sunt deşeuri periculoase şi necesită tratament special. Deşeuri medicale prezintă un risc sporit atât pentru sănătatea umană, cât şi pentru mediu. Din lipsa unor cuptoare speciale aceste deşeuri se acumulează în comun cu deşeurile menajere sau se depozitează în instituții medicale.

Deșeurile medicale sunt întâlnite în fiecare spital din lume, însă diferența o face modul în care se gestionează acestea. În Germania, de ex., ca și în Moldova, sunt câteva legi care reglementează acest aspect. De bază este Legea privind managementul ciclului deșeurilor și a substanțelor  periculoase care reglementează prevenirea, reciclarea, reutilizarea și dispunerea deșeurilor. Totodată, este necesar să se respecte și să se reglementeze controlul substanțelor.

Dacă să ne referim la partea care trebuie să o îndeplinească spitalul sau instituția medicală care este generatoare de deșeuri, atunci în primul rând trebuie să numească o persoană care să fie responsabilă de eliminarea corespunzătoare a deșeurilor. În plus, persoana numită trebuie să țină cont de legislația în vigoare și acțiunile sale să fie conform legii. Astfel, deșeurile medicale sunt divizate pe categorii în funcție de pericolul care îl poartă, tipul de deșeu ș.a., și fiecare tip are propria metodă de reciclare.

Deșeurile care sunt considerate periculoase și infecțioase trebuie să fie colectate în containere speciale și etichetate cu simbolul de pericol biologic. După acestea trebuie să fie eliminate de companiile autorizate și arse într-un incinerator de deșeuri periculoase. Culturile microbiene trebuie să fie inactive înainte de eliminare. După inactivare pot fi adăugate la deșeurile menajere.

Dacă să facem o paralelă cu ceea se întâmplă în Republica Moldova, atunci vom observa mai multe similitudini în modul în care trebuie să acționeze o instituție medicală. Însă deseori cerinţele rămân doar pe hârtie, iar deșeurile periculoase sunt aruncate împreună cu cele menajere. În același timp, Republica Moldova nu are nici un incinerator unde deșeurile medicale ar putea fi arse.

Ministerul Mediului recunoaște, în Strategia de mediu pentru anii 2014-2023, că deşeurile medicale reprezintă una din problemele mari pentru sistemul de management al deşeurilor. Acestea includ atât deşeurile medicamentoase, farmaceutice, dispozitive/utilaje medicale, materiale radioactive, părţi amputate ale corpului, material biologic, sânge etc. În momentul de faţă, acestea sunt colectate de către spitale, clinici etc. Colectarea deşeurilor medicale împreună cu cele municipale nu mai poate fi tolerată, de aceea trebuie elaborat şi implementat un mecanism de eliminare a acestor deşeuri.

Astfel, prin implementarea strategiei se va asigura prevenirea poluării și se va reduce impactul negativ al stocurilor și deșeurilor periculoase asupra componentelor de mediu și sănătății umane. Totodată, Ministerul Mediului își propune să reducă semnificativ cantitatea de deşeuri depozitate pe terenuri/platforme de gunoi prin dezvoltarea infrastructurii regionale de eliminare a deşeurilor menajere solide şi a staţiilor de transfer, prin crearea sistemelor de colectare, tratare, valorificare sau eliminare a fluxurilor de deşeuri specifice şi periculoase, prin promovarea principului de răspundere extinsă a producătorului şi prin plasarea unui punct de colectare în fiecare regiune.

Cristina STRATON,

revista NATURA, iulie 2015

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 1440 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova