Abonare Online

:

EDITORIAL

  • Un secol de teroare și minciună Un secol de teroare și minciună
    În noiembrie 1917, în capitala Rusiei imperiale, o forţă neștiută, dădea foc istoriei milenare a umanităţii, declarând triumfalist, crearea unei alte lumi și a unui alt om. Cum va arăta acea lume și acel om, în acele zile de teroare bolșevică și de anarhie totală, nimeni nu știa. Astăzi,…
    Join club

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonare Online

Campanie NATURA

Arcadie Capcelea: „E nevoie de mai multă dragoste faţă de Natura-Mamă”

Joi, 26 Noiembrie 2015 08:47
  • Autor:  Gheorghe Budeanu
Arcadie Capcelea, ex-ministru al mediului, specialist principal la Banca Mondială, la baştină - satul Izvoare, Floreşti Arcadie Capcelea, ex-ministru al mediului, specialist principal la Banca Mondială, la baştină - satul Izvoare, Floreşti

- Domnule Arcadie Capcelea, activați acum ca specialist principal la Banca Mondială pentru Europa și țările din Asia Centrală. De când vă aflați în această funcție și care este specificul ei?

 

 - Activez la Banca Mondială din anul 2000, în Departamentul mediu și resurse naturale, fiind concentrat pe activități în țările din sud-estul Europei și Asia Centrală.

Banca Mondială este o instituție financiară mondială de dezvoltare, care acordă nu numai suport financiar, dar și suport pentru dezvoltarea instituțională, crearea capacităților și reorientarea finanțării proiectelor. Este vorba de proiecte fără interes comercial, precum în domeniul de sănătate, al educației sau cel de mediu, unde rata de întoarcere a capitalului inițial este de o mai mare durată. Banca Mondială oferă creditele sale, inclusiv cu scopul de aliniere a practicilor naționale la practicile avansate internaționale, sub toate aspectele. Proiectele la care mă refer îmbină în sine și aspecte sociale, și de mediu. Deci, Banca Mondială, având scopul eradicării sărăciei, se străduie să susțină proiectele care corespund principiilor de dezvoltare durabilă, cu soluționare problemelor sociale, fără a dăuna mediului înconjurător.

 

Domeniul meu concret: sunt responsabil de aspectele de mediu din proiectele investiționale ale Băncii Mondiale. Bunăoară, orice proiect care ține de construcție, reconstrucție sau dotare cu echipament are un impact direct sau indirect și asupra mediului și este necesar să aibă elaborat cadrul evaluării de mediu, cu  măsuri de minimalizare și monitorizare a impactului asupra mediului pe parcursul implementării sale.

 

- Dar ca fost ministru al mediului a ți promovat proiecte care sunt destinate doar ocrotirii mediului? Ca originar din R. Moldova, v-ați străduit să implementați la baștină proiecte de mediu?

 

- Chiar și acum sunt implicat în câteva proiecte numai de mediu. Am avut fericirea să lucrez și la baştină, au fost câteva proiecte cu care Moldova poate să se mândrească. De exemplu, proiecte ce țin de sechestrarea carbonului prin împădurirea terenurilor degradate. În cadrul Protocolului de la Kyoto, pentru țările în curs de dezvoltare, precum este R. Moldova, există opțiunea de a promova proiecte de producere pură, ceea ce înseamnă că, cu ajutorul finanțatorilor externi, aici se implementează proiecte care costă mai puțin, dar care au efecte mai mari asupra mediului.

Am promovat în Moldova cinci astfel de proiecte. Două sunt în domeniul sechestrării carbonului prin împăduriri, iar trei – cu  reduceri de emisii și sporirea conservării energiei termice și electrice. În cadrul proiectelor de sechestrare a carbonului, au fost împădurite circa 28 mii de hectare. Noi, cei de la Banca Mondială, verificăm periodic în ce stare se află aceste păduri și analizăm rapoartele care sunt prezentate de către autoritățile silvice. În baza acestor rapoarte, anual se fac transferuri de bani, care alcătuiesc 10 milioane de dolari pe o durată pe 14 ani. E un proiect benefic nu numai sub aspect de mediu, dar și sub aspect social, economic, pentru că țara își realizează sarcina de a extinde fondul forestier, în plus – primește și bani pentru sechestrarea de carbon.

 

În celelalte proiecte am cuprins câteva sute de mici instituții medicale și școlare, care și-au schimbat cazangeriile și au asigurat conservarea energiei. Există o metodologie de calculare a acestor conservări de energie în baza căreia instituțiile respective primesc anual o sumă de bani. În cazul dat, suma este modestă, dar numai faptul că unele  resurse financiare ale Moldovei au fost redirecționate spre proiecte cu schimbări climatice benefice de-acu e bine.

În cadrul Protocolului de la Kyoto, am implementat cinci proiecte împreună cu colegii din Moldova, proiecte de succes, unice în plan global, primele în lume realizate totalmente cu efecte de mediu și compensate. Moldova este un exemplu în acest sens și mulți specialiști internaționali au venit să vadă cum se implementează astfel de proiecte.

 

Un alt proiect de rezonanță a cuprins managementul și distrugerea stocurilor de poluanți organici persistenți, precum sunt pesticidele învechite și bifenilii policloralanți din sectorul energetic. Moldova este țara pionier în lume care a mobilizat resurse financiare și este pe calea să se debaraseze totalmente de astfel de substanțe nocive care poluează mediul înconjurător.

 

- Proiectele destinate extinderii suprafe țelor împădurite au fost realizate cu succes? Oare azi Moldova are o suprafață mai mare de păduri ca în 1990, bunăoară?

 

- În deceniul trecut, conform datelor statistice, au fost plantate peste 60.000 hectare de pădure. Din ele, vreo 28 mii de hectare au fost plantate în cadrul proiectelor susținute de Banca Mondială. Prin anii 2002-2010, „Moldsilva”, cu ajutorul autorităților publice, din cont propriu, a plantat, iar acum beneficiază de compensările Băncii Mondiale pentru sechestrarea de carbon. Deci, plata se efectuează după realizare. Mai întâi s-au folosit banii proprii, după care unele companii de audit din Germania și Elveția au venit și au verificat care este starea pădurilor plantate.

 

În plus, în cadrul proiectului Băncii Mondiale Sporirea productivității agricole există o subdiviziune de la care, împreună cu specialiști din R. Moldova am obținut finanțări de 4,5 milioane de dolari orientate spre perfecționarea administrării durabile a terenurilor. Proiectul prevede și reabilitarea fâșiilor de pădure care protejează câmpurile, fâșii degradate pe parcursul ultimilor decenii. Vor fi reabilitate circa 2000 hectare de astfel de fâșii de protecție, care vor contribui la extinderea ariilor plantate cu arbori forestieri, dar și la sporirea productivității terenurilor agricole. Fâșiile forestiere de protecție au o influență benefică asupra microclimatului, dar totodată ele contribuie la prevenirea degradării solurilor. Prin menținerea precipitațiilor căzute, ele favorizează sporirea cu 10-15% a productivității terenurilor agricole, deoarece mențin umiditatea, stopează vânturile, diminuează arșițele, previn eroziunile…

 

- Câte țări intră în aria Dumneavoastră de activitate?

 

- Actualmente, lucrez în zece țări, cinci din Asia Centrală, iar în Europa - Moldova, Rusia, Polonia, Cehia, Ungaria.

În general, faţă de republicile ex-sovietice, Moldova are o situație mai favorabilă în protecţia mediului, dar degrabă ne vom ciocni cu mari dificultăți în domeniu, căci la noi lipsește un program naţional de educație ecologică.

 

- Au trecut 15 ani de când sunte ți la Washington și prin țări din lumea întreagă. De ce ați plecat de acasă?

 

- Am fost surprins atunci când m-au telefonat de la Direcția de cadre a Băncii Mondiale și mi-au propus să particip la concursul pentru suplinirea unui post de șef de sector. M-am bucurat și de domeniul oferit, căci toată viața mea e legată de mediu: studiile le-am făcut la facultatea de geografie la Moscova, teza de doctor în științe ținea de utilizarea rațională și prevenirea degradării versanților, apoi am lucrat 10 ani în cadrul Departamentului mediului din Ministerul Mediului, am fost ministru al mediului… Acceptarea propunerii a fost o decizie logică, căci mi se propunea o treaptă mai înaltă de funcționare în domeniul meu preferat.  Totuși, sunt fericit că nu m-am înstrăinat de casă, căci Moldova se află în sfera mea de activitate. Din 2000 și până azi s-au schimbat vreo 7 miniștri la Ministerul Mediului, dar cu toți am colaborat și întotdeauna am fost deschis pentru cooperare.

 

- Domnule Capcelea, de ce, aflându-vă la Banca Mondială, a ți insistat, totuși, să susțineți teza de doctor habilitat? S-a vorbit mult despre această ambiție frumoasă a Dumneavoastră, unii menționând că tematica tezei este una de pionerat…

 

- M-am lansat în domeniul cercetării, am lucrat la Academia de Științe vreo 13 ani și asta m-a făcut să-mi continui activitatea de cercetare și pe când eram la Ministerul Mediului, dar și la Banca Mondială. Scriu și public în continuare diferite materiale, deoarece consider necesară această modalitate de a te perfecționa. Până acum, am publicat 12 monografii. Vreo 10 ani în urmă, mi-am pus scopul să generalizez practica în domeniul managementului ecologic, în particular – în timpul tranziției economice de la sistemul centralizat, socialist, la economia de piață. Pe parcurs, mi-am dat seama că nu există o teorie a managementului ecologic, deși toți vorbeau despre aceasta. Nimeni nu încerca să integreze într-un sistem toate aspectele managementului ecologic.

 

Mulți colegi mi-au spus că lucrările mele monografice se încadrează perfect într-o lucrare cu nivel de doctorat habilitat și mi-au sugerat s-o fac. Deci, ambiția a fost să scriu acele monografii, nu de a deveni doctor habilitat. Monografiile mele sunt folosite ca material didactic în majoritatea instituțiilor de învățământ superior din Moldova. Chiar acum trei săptămâni am avut o surpriză plăcută: Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare a desemnat lucrarea mea de doctor habilitat drept teză de excelență pentru anul 2014. Și lucrările mele monografice au fost considerate cele mai bune realizări ale cercetătorilor din diaspora moldovenească în anul 2014.

 

- În Washington, unde se află sediul Băncii Mondiale, există o diasporă moldovenească?

 

- Există. Ambasada R. Moldova la Washigton organizează periodic întâlniri cu moldoveni aflați în SUA. Suntem zeci de moldoveni acolo, vreo 20 lucrăm la instituțiile Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar. Evident, atunci când ne întâlnim, discutăm sub toate aspectele evenimentele care au loc în Moldova.

 

- În care sat moldovenesc v-a ți născut și ați copilărit?

 

- M-am născut la Izvoare, raionul Florești. Este şi baștina regretatului scriitor Nicolae Vieru. Peste un alt sat e Trifănești, baștina Președintelui Mircea Snegur, peste deal e Rădulenii-Vechi – baștina Președintelui Petru Lucinschi. În raionul Florești s-a născut și actualul Președinte al R. Moldova – Nicolae Timofti.

Mi-a rămas o soră la Izvoare, e directorul școlii din localitate, ea păstrează cuibul familiei. Fratele este doctor habilitat în filozofie la filiala Bălți a Academiei de Științe.

Mă strădui să ajung la Izvoare măcar o dată în an.

 

- Ați luat și familia la Washington?

 

- Da. Copii mei, două fete, au finalizat studiile. Cea mare a făcut și masteratul în administrarea businessului. Cealaltă are studii în comunicare și în administrarea finanțelor. Ambele sunt căsătorite.

 

- Cum crede ți: ce-i lipsește mișcării de ocrotire a mediului din R. Moldova?

 

- Probabil, trebuie conștientizată nevoia de a schimba paradigma protecției mediului. E necesară o abordare complexă a acestei probleme. S-a învechit conceptul clasic precum că specialiștii în domeniul mediului sunt acei care trebuie să se ocupe cu conservarea mediului – luarea sub ocrotire a unor specii, a unor habitate naturale…

La organizarea protecției mediului accentul se pune pe întărirea Inspectoratului ecologic, transformarea acestuia într-o Gardă de Mediu, dotată cu transport, armament și echipament care să detecteze încălcările ecologice… Paradigma la care mă refer ține de soluționarea problemelor ecologice prin intermediul schimbării practicilor de producere, integrarea acestor cerințe de mediu nu numai în deciziile economice, dar și în cele sociale – ceea ce presupune dezvoltarea durabilă. Atâta timp cât toate sectoarele economiei naționale nu vor fi puse pe făgaș ecologic, structurile noastre ecologice se vor lupta cu consecințele.

E necesar de schimbat mentalitatea ecologică a societății, în primul rând – a persoanelor cu drept de decizie, altfel tot timpul vom avea de furcă cu poluarea aerului, curățirea apelor etc. Fiecare decizie trebuie să fie evaluată sub aspectul impactului de mediu, cu scopul de a minimaliza acest impact. Este vorba de conceptul de dezvoltare durabilă „economia verde” programat la conferința ONU din Rio de Janeiro în 2012.

Orice activitate de mediu, ca și cea economică are costurile sale, precum orice activitate trebuie să genereze beneficii. Există metodologii și metode de a calcula ce daune ecologice provoacă implementarea unui proiect anume. Iată doar câteva din daunele produse mediului, menționate în cartea mea: anual, daunele sociale cauzate de poluarea apelor cu substanțe chimice sunt la nivelul de 66-127 milioane de dolari; daunele sociale provocate de poluarea aerului în orașe – 19-33 milioane dolari, degradarea solului – 120 milioane… În total, anual în republică daunele cauzate mediului ajung la cifre enorme: 310-385 milioane…

E nevoie să schimbăm mentalităţile factorilor de decizie şi a populaţiei.

 

- Pentru a o schimba, trebuie să promovăm educația ecologică a generațiilor în creștere. Este necesar un asemenea obiect de studiu în școli?

 

- La moment, nu există un curs special de educație ecologică în curriculumul școlar, educația ecologică este integrată sub diferite aspecte în cursurile de geografie, biologie, chimie… Am avut onoarea să fiu recenzent la setul de cărți „Educația ecologică”, editate recent de Editura „Știința”, programate pentru toate ciclurile școlare: inițial, gimnazial și liceal. Un colectiv de autori de la Centrul Regional de Mediu au pregătit și suport metodic, dar și ghiduri de educație ecologică. Să sperăm că, de la anul, aceste cursuri vor fi opționale în școli, iar apoi – chiar obligatorii.

 

Educația ecologică este promovată  foarte mult de către Revista NATURA, care ajunge în toate școlile din R. Moldova şi care a devenit, de-a lungul anilor, o adevărată universitate populară pentru toţi care îşi doresc o ţară curată, sănătoasă şi frumoasă.

 

- Sesizați schimbări în politicile statului la capitolul ocrotirea mediului?

 

-  În fond, există schimbări spre bine. Politicile și cadrul regulator sunt formulate acum mai calitativ, în corelare cu cerințele documentelor internaționale. Ministerul Mediului se orientează la Directivele europene. Strategia de mediu aprobată anul trecut pentru 2014-2023 este racordată la cele mai avansate principii internaționale, corespunde în mare măsură rigorilor dezvoltării durabile în cadrul „economiei verzi”. Această strategie lasă o impresie pozitivă, a fost susținută și de Comisia Europeană. În ansamblu, orientarea e bună, dar peste tot e nevoie de mai multă dragoste faţă de Natura-Mamă.ţ

 

Gheorghe BUDEANU,

Revista NATURA, mai 2015

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 6023 ori

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova