Abonare Online

:

Abonare Online

Campanie NATURA

Istoria și dorul de Cornova

Miercuri, 26 Iulie 2017 11:19
  • Autor:  Dinu RUSU

Un dor care nu se stinge, un dor despre care vorbeşti cu lacrimi şi emoţii. Această stare te poartă prin timpuri şi anotimpuri, îţi caută prin gânduri şi amintiri, îţi aduce poveşti de viaţă şi imagini deosebite. Nu există persoane care s-ar fi ascuns de dor, există doar călătorul afl at în căutarea împlinirii acestui sentiment. În miez de iunie, am întâlnit oameni „îmbolnăviţi de dor”, oameni care mereu tresar la această chemare lăuntrică. Ei nu pot trăi altfel decât cu gândul la cei
de-acasă. Doar rostind cuvântul Basarabia, doar rostind numele localităţii de baştină sau al unui sat în care şi-au lăsat dorul sau chiar dorurile, purtătorii prin lume ai acestui sentiment devin mai altfel şi le creşte inima precum o pâine de la mama de-acasă.

    În luna cireșelor s-a vorbit cu drag despre acest pământ, despre dorinţa de a reveni la rădăcini ori de câte ori o cere sufletul. Se întâmpla la Cornova Unghenilor. Am ajuns în acest sat de codru datorită profesorului Vasile Șoimaru. Acea zi frumoasă de miez de cireșar aduna mai multe evenimente: Cornova se înfrăţea cu localitatea Ștefănești, Botoșani, din dreapta Prutului; era acordat titlul de cetăţeni de onoare, post-mortem, unor foști membri marcanţi ai Școlii de sociologie românești, participanţi activi la cea de-a șaptea ediţie a expediţiei sociologice de la Cornova din 1931 - Mircea Vulcănescu, Anton Golopenţia, Iosif Berman și Henri H. Stahl. Totodată, erau marcaţi o sută de ani de la scrierea nemuritorului imn „Limba noastră” a poetului și preotului Alexei Mateevici, dar și 128 de ani de la trecerea în eternitate a Marelui Mihai Eminescu. Ziua se încheia la Cornova cu premierea celor mai buni elevi ai gimnaziului „Paul Mihail” și omagierea profesorului Zamfira Mihail, fiica preotului și profesorului Paul Mihail, de altfel originar din Cornova.
    Filologul Zamfira Mihail, oaspete de onoare la Cornova, vorbește cu mari emoţii despre satul în care a locuit și activat tatăl său. Cornova a însemnat de-a lungul vieţii baștina părintelui, dar, în același timp, un loc de vis, datorită amintirilor din copilărie, or a vizitat pentru prima dată localitatea pe când avea doar cinci ani. „Mai ţin minte cum arătau gospodăria și ograda părintească”, povestește Zamfira Mihail. Era o copilă, când familia a fugit din calea ciumei roșii și s-a stabilit cu traiul la Iași. Recunoaște că de-a lungul întregii tinereţi și-a dorit să revină în Basarabia, dar pentru că nu avea rude nu putea obţine o invitaţie. După ani și ani a ajuns, mai întâi la Chișinău, baștina mamei, apoi la Cornova – baștina tatei. „Am venit, în primul rând, ca să mă închin la mormântul bunicilor. A fost o dorinţă a tatălui meu și mi s-a transmis și eu eram mesager al unei rugăciuni de-a lungul anilor. Ulterior, am revenit de câte ori am putut. În 2000 am avut o străfulgerare de a putea să contribui pe cât posibil la premierea celor mai buni elevi, absolvenţi ai gimnaziului, care a fost denumit „Paul Mihail”, la sugestia a două profesoare”, spune Zamfira Mihail.
    Părintele și profesorul Paul Mihail întotdeauna i-a vorbit despre Cornova, doar că i l-a descris ca pe un sat obișnuit. A povestit indirect despre ancheta Gusti, care a cercetat această localitate ca unul dintre satele reprezentative pentru românii dintre Prut și Nistru, în anul 1931. „Eu mă simt foarte onorată de faptul că la împlinirea a 70 de ani, acum un deceniu, mi s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare și aceasta m-a făcut să am o răspundere și mai mare a ceea ce ar trebui să fac eu pentru sat”, spune cercetătorul știinţific în domeniul lingvisticii comparate și al slavisticii, doctorul în filologie Zamfira Mihail. 

zamfira
„Vai, copii, aţi rupt toate florile din grădină pentru mine” - Zamfira Mihail

 

    De altfel, părintele și profesorul Paul Mihail, tatăl Zamfirei, a iubit Basarabia și a fost un anticomunist convins. A părăsit acest pământ cu tristeţe, fugind din calea ciumei roșii, în dreapta Prutului. Despre unul din evenimentele negre ale
acestui pământ notează: „E Vinerea Patimilor României Mari! Sfârșitu-sa! Ceea ce generaţii întregi au luptat, au sângerat, au muncit, s-a risipit, s-a distrus și s-a năruit. Este oare de crezut aceasta, ca în câteva ceasuri să se răpească milioane de oameni și să se sfârșească o religie creștină de două mii de ani? Ce seară liniștită a fost aseară, nimic nu știam. Dimineaţa, 28 iunie, printr-o creștină venită la biserică, aflu că Rusia Sovietică a cerut Basarabia și că guvernul român, sub puterea forţei, a cedat Basarabia și Nordul Bucovinei”.
     S-a stins cu dorul de Basarabia, pământul de care a fost rupt de Patria- Mamă. Avea 89 de ani și lăsa amintiri luminoase. A fost înmormântat la Cimitirul Mănăstirii Căldărușani, aproape de București. 

     Despre Paul Mihail și despre Cornova vorbește cu pietate un fiu al satului – profesorul Vasile Șoimaru, cel care a primit drept îndemn de la regretatul părinte de a săpa adânc în istoria baștinei. A și făcut acest lucru, editând o monografie extraordinară, care merită a fi studiată. E o publicaţie care te provoacă să (re)vii la Cornova, să o cunoști și mai bine, să stai de vorbă cu oamenii locului. Profesorul amintește că pagini importante în istoria acestui sat au semnat și cei peste 50 de cercetători, în frunte cu Dimitrie Gusti, care au venit în anul 1931 pentru a studia satul basarabean. Acum mai bine de opt decenii a fost realizat și un film. În anul 1991, la șaizeci de ani distanţă, a mai apărut o peliculă despre Cornova.
     Potrivit lui Vasile Șoimaru, în viitorul apropiat ar putea fi lansat album monografic cu fotografiile realizate la 1931. Profesorul și-ar dori să descopere și mai multe pagini durute din istoria satului, cum ar fi foametea și deportările. Mai mult, în 1944, linia frontului a trecut prin sat, iar localitatea aproape a fost ștearsă de pe faţa pământului. „Caut. Oamenii care s-au evacuat atunci au luat în valizele lor ce au putut, dar nu cred că se gândeau la cărţi, la documente și la fotografii”, afirmă profesorul. Recunoaște că revine tot mai rar la baștină, dar la fiecare întâlnire are lacrimi. „Cornova e totul pentru mine. Nu-mi pot imagina ce-aș fi fost sau cum aș fi fost fără Cornova. Un punct pe hartă care mi-a marcat viaţa. Eu nu mă pot despărţi de ea. Cornova e patria mea cea mai frumoasă, chiar dacă e cea mai mică!”, exclamă Vasile Șoimaru. Susţine că a făcut pentru satul natal atât cât i-a fost în puteri și va continua, or Cornova va trăi doar dacă cei de aici vor fi susţinuţi, mai ales copiii dornici să înveţe, să atingă și ei culmi.
    Atât Vasile Șoimaru, cât și Zamfira Mihail deţin titlul de Cetăţean de onoare al Cornovei. Acum zece ani, de acesta s-au mai învrednicit: Dimitrie Gusti (post-mortem), fondatorul școlii românești de sociologie, academician; Sanda Golopenţia, profesor universitar în SUA, fiica lui Anton Golopenţia; Dumitru Sclifos, președintele Societăţii Orbilor din Republica Moldova, mare filantrop, originar din Cornova. 

pitorescul

Pitorescul care înconjoară Cornova

 

     Chiar dacă nu e din acest sat de codru, basarabeanul Eugen Statnic, inginer de profesie, specialist de talie mondială în electronică, domeniul „surse și sisteme de lumină”, a prins drag de localitate. Acum a venit cu o donaţie pentru cei peste 100 de elevi de la Cornova – fiecare a primit volumul de versuri ale lui Alexei Mateevici, editat recent la Chișinău.
    Eugen Statnic, originar din Pripiceni-Răzeși, stabilit de ani buni la Munchen, Germania, a afirmat că a revăzut Basarabia după mai bine de șapte decenii. La înălţimea vârstei (88 de ani) și a experienţei, inginerul afirmă că: „Patria nu se schimbă, oriunde ai fi. Și acesta e cel mai mare adevăr. Trăiesc într-o emoţie permanentă. Dacă ar fi aparataj care să măsoare trăirile sentimentale s-ar ridica la un nivel ridicat de emotivitate. Acesta e simţul Patriei. Și pentru mine, nu doar Pripicenii sunt Patria, dar și Cornova, pentru că este inimă din inima ţării”, a accentuat Eugen Statnic.
      Călătoria la Cornova se încheie pentru subsemnatul cu răsfoirea paginilor din vechea istorie a localităţii. Mai multe despre sat mi-a spus profesoara Anastasia Mitică. Ea-mi reconfirmă că despre Cornova au fost scrise mii de pagini. Nici până acum, însă, nu se știe când, cu adevărat, a fost atestată localitatea. În unele documente apare perioada 1568 – 1572. „Nu avem absolut nici un act cu privire la această vatră de sat. Nici măcar cea mai vagă informaţie istorică”, avea să noteze la 1931, Herni H. Stahl, unul dintre participanţii la cercetarea știinţifică organizată de renumitul Dimitrie Gusti.
      Totuși, se înclină a crede că satul Cornova e de pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Până și legenda localităţii vine din acele vremuri, explicând că toponimul Cornova ar veni de la corn bătrân care creștea pe un deal din împrejurimi. Într-un an, pe vremea lui Ștefan cel Mare, a fost o secetă mare, secaseră izvoarele, totul se uscase, doar cornul rămăsese verde. Ostașii domnitorului au ajuns la acel corn, obosiţi. S-au odihnit la umbra lui, și-au potolit foamea cu pomușoarele din copac. Așa a rămas și satul cu numele de Cornova, în cinstea acelui corn.
     Totuși, unii cercetători, dau peste cap faptul că toponimul ar avea rădăcini botanice. Mai degrabă susţin că acesta ar fi pornit de la o persoană cu numele Cornov. Dar și aceștia sunt „bătuţi” – nu sunt atestate nume Cornov sau măcar porecle de acest gen în localitate. Alţi cercetători nu exclud că toponimul ar porni de la numele Corn/Cornea.
      Aici, la Cornova, am înţeles cel mai bine lecţiile demnităţii, ale iubirii de neam și de ţară. Am înţeles că dorul, vorba lui Octavian Paler, este focul care arde speranţele, dorinţele, durerile… iar cenușa care rămâne reprezintă amintirile. Sunt convins, iar această certitudine mi-a fost oferită de Vasile Șoimaru, Dumitru Sclifos, Eugen Statnic, Zamfira Mihail, că despre Cornova vor apărea alte și alte pagini, pline de istorii mai vechi sau mai noi, cu povești de viaţă și provocări de a reveni iar și iar.

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 18501 ori

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Abonare Online

Tranzactii

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova