Abonare Online

:

Abonare Online

banner

Caută

Pulsul Nistrului

Luni, 21 Ianuarie 2019 09:37
  • Autor:  Lilia CURCHI
La barajul de intrare în R.Moldova, Nistrul arată ca un râu mic, aproape fără apă La barajul de intrare în R.Moldova, Nistrul arată ca un râu mic, aproape fără apă

În anul care s-a scurs, protecția fluviului Nistru a fost una dintre temele care au preocupat nu doar ecologiștii, dar și simplii cetățeni, uneori și politicienii. Nistrul este sursa principală de alimentare cu apă a populației Republicii Moldova și nu numai, astfel că de soarta acestui curs de apă depinde siguranța fiecăruia dintre noi. 

Pe durata anului 2018, în revista NATURA, am continuat să dăm alarma privind situația Nistrului, care riscă să se transforme într-o mlaștină transfrontalieră dacă Ucraina va extinde hidrocentralele existente pe Nistru. Am prezentat opinia experților, am publicat Apelurile societății civile, am ajuns și la Novodnestrovsk și am văzut câtă apă are, cu adevărat, Nistrul. 

Zilele trecute, la o ședință în cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, secretarul de stat pe probleme de mediu, Valentina Țapiș, a specificat faptul că împuterniciții ambelor Guverne sunt în proces de negociere a prevederilor de protecție a mediului la funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean. 

În 2019, prin articolele pe care le vom publica în revista NATURA, vom continua să luăm pulsul Nistrului și să vă ținem la curent privind vectorul schimbărilor.
Revenim, în continuare, în ordine cronologică, la câteva dintre evenimentele anului 2018 care au vizat soluționarea problemelor Nistrului.

În apărarea Nistrului
Reprezentanţii mai multor organizaţii ale societăţii civile au protestat, la Chișinău, la 14 martie 2018, pronunţându-se împotriva barajelor pe Nistru, extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean (de la Nahoreany – Naslavcea la Novodnestrovsk) și planurilor Ucrainei de a construi alte 6 hidrocentrale pe Nistru în amonte de cea de la Novodnestrovsk. S-a protestat în fața Ambasadei Ucrainei la Chișinău și a Guvernului R. Moldova și s-a scandat „Nu! barajelor pe Nistru”, „Nu! hidrocentralelor pe Nistru”, pentru a determina autoritățile din Ucraina să renunțe la planurile de construcție a hidrocentralelor pe Nistru. 

În timpul acțiunii de protest, participanții au solicitat Guvernului Republicii Moldova să întreprindă mai multe acțiuni, inclusiv: 

  • - Să ceară părții ucrainene prezentarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului din bazinul hidrografic a fluviului Nistru în urma extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean și a celor 6 hidrocentrale planificate a fi construite pe teritoriul Ucrainei. Elaborarea unui astfel de studiu este obligatoriu conform prevederilor legislației europene, care se regăsește și în Acordul de Asociere a fiecărei din țări în parte, precum și conform Convenției ONU privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în Context Transfrontalier (Convenția Espoo), la care au aderat ambele țări (Republica Moldova – în 1994, Ucraina – în 1999). Până nu va fi prezentat acest studiu, Guvernul R. Moldova nu trebuie să se angajeze în semnarea Acordului privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean;
  • - Să ceară părții ucrainene prezentarea studiului impactului social și economic asupra întregului bazin hidrografic a fluviului Nistru, în urma extinderii construcției Complexului Hidroenergetic Nistrean și a celor 6 hidrocentrale planificate a fi construite pe teritoriul Ucrainei;
  • - Să ceară și să includă în prevederile Acordului respectarea debitului ecologic a fluviului Nistru în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, care să asigure procesele de autoepurare a apei fluviului Nistru. Conform datelor științifice, acest debit se estimează a fi de cca 250 m3/s. Termenii care se negociază acum, sunt de 130 m3/s, solicitat de partea moldavă și 100 m3/s, solicitat de partea ucraineană. Debitul de 130 m3/s este minimul necesar pentru a asigura cu apă potabilă locuitorii din Chișinău, dar acest debit reduce din capacitatea de autoepurare a apei fluviului Nistru și nu garantează o calitate bună a apei care va ajunge la pompa Î.M. „Apă-Canal Chișinău”. Astfel, există riscul, că vor fi necesare echipamente mai sofisticate de tratare a apei pentru a aduce apă potabilă la robinetele locuitorilor capitalei, ceea ce obligatoriu se va solda cu creșterea tarifelor la apă;
  • - Să ceară și să includă în prevederile Acordului parametrii pentru debitele de primăvară, necesare pentru protecția biodiversității în aria protejată de talie internațională „Nistrul de Jos”;
  • - Să ceară și să stipuleze în Acord sistemul de plată pentru pierderile serviciilor ecosistemelor în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, plată efectuată de Ucraina R. Moldova,  conform principiului „poluatorul plătește”, prevăzut atât de legislația europeană, cât și în cea internațională (ONU);
  • - Să restabilească controlul asupra graniței R. Moldova, care oficial trece la jumătatea barajului de pe Nistru de la Nahoreany (CHE-2). Acest control l-a pierdut, în anii 2010, în urma ocupării abuzive de către Ucraina a părții Republicii Moldova de baraj.
  • Astfel, pierzând controlul asupra propriei granițe de pe baraj, R. Moldova a pierdut și controlul asupra debitului fluviului Nistru în aval de hidrocentrală;
  • - Să nu admită darea în arendă a unui teritoriu a R. Moldova, de circa 19,22 ha, de-a lungul fluviului Nistru în amonte de barajul CHE-2 a Complexului Hidroenergetic Nistrean, care ar închide totalmente accesul R. Moldova spre fluviul Nistru, sub pretextul fortificării acestor terenuri cu risc sporit de inundații. De facto, partea ucraineană dorește, astfel, să extindă lacul de acumulare și să-i crească capacitatea de acumulare a apei cu încă 8 m înălțime, pe de o parte, și, pe de altă parte, să-și asigure accesul la fondurile externe pentru construcția celor 6 hidrocentrale planificate în amonte de Complexul Hidroenergetic Nistrean.

 

Protestul dedicat Nistrului

Reprezentanţii Mişcării Ecologiste din Moldova şi a Centrului Naţional de Mediu la protestul dedicat salvării Nistrului, Chişinău, martie 2018

 

O comisie guvernamentală
La ședința de Guvern din 13 aprilie 2018 a fost aprobată componența din partea R. Moldova a Comisiei privind utilizarea stabilă și protecția fluviului Nistru. Comisia este formată din 19 persoane, reprezentanți ai diferitor structuri guvernamentale de mediu, cercetători, experți. Din partea societății civile a fost desemnată Iuliana Cantaragiu, expertă la Centrul Național de Mediu. „Această comisie este una foarte importantă și rezultă dintr-o realizare pe care am reușit s-o obținem anul trecut. Este vorba despre ratificarea de către Ucraina a Acordului de la Roma, din anul 2012, în baza căruia va fi creată această Comisie, care va avea posibilitatea să evalueze și să monitorizeze ce se întâmplă pe fluviul Nistru”, menționa premierul Pavel Filip în ședința de aprobare a componenței moldovenești a comisiei. Anterior, și partea ucraineană a desemnat 19 membri, care, în comun, se vor întruni cel puțin odată pe an. Comisia activează în baza Acordului  dintre Guvernul R. Moldova și Cabinetulde  Miniștri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012.
În septembrie 2018, la Chișinău, a fost organizată prima ședință a Comisiei moldo-ucrainene privind utilizarea stabilă și protecția bazinului râului Nistru, fiind discutate Regulile de procedură privind activitatea Comisiei, înființarea grupurilor de lucru în cadrul Comisiei, sarcinile și activitățile acestora.

Nu, hidrocentralelor!
Trebuie de menționat că nu doar la Chișinău ecologiștii sunt îngrijorați de soarta Nistrului și se pronunță împotriva hidrocentralelor. În Ucraina experţii de mediu, dar și cetăţenii, au aceleași temeri. Dovadă este că la Kiev, în data de 3 iulie 2018, a fost adoptată o declarație comună a reprezentanţilor societăţii civile din R. Moldova și Ucraina. Astfel, membrii Forumului societății civile pentru Parteneriatul Estic au adresat mesajul de dezaprobare a planurilor de construcție a hidrocentralelor mici din întreaga Ucraina și a cascadei hidrocentralelor mari de pe râul Nistru.

Experţii pregătesc un studiu-argument 

La 11 septembrie 2018, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au lansat un proiect în cadrul căruia va fi elaborat studiul privind impactul curent și viitor al construcțiilor hidroenergetice de pe fluviul Nistru. Finanțarea este oferită de Guvernul Suediei. Astfel, până la finele anului 2019, autorităților din R. Moldova le vor fi oferite date actuale, bazate pe dovezi, despre potențialul impactului de mediu și socio-economic al construcțiilor hidroenergetice. Proiectul mai prevede elaborarea unei noi metodologii de estimare a eventualelor prejudicii asupra ecosistemelor acvatice, care urmează a fi aprobată de Guvernul R. Moldova. Experții vor instrui autoritățile pentru a utiliza respectiva metodologie. De asemenea, proiectul va contribui la consolidarea capacităților de negociere a Comisiei privind utilizarea stabilă și protecția fluviului Nistru.

Conferinţa de presă

Conferinţa de presă din decembrie 2018, de la stânga la dreapta: Ina Coşeru, Alecu Reniţă, Iuliana Cantaragiu, Sergiu Ungureanu

 Încă trei agregate, cu bani din China

În ultimele zile ale anului 2018, un grup de 46 organizații neguvernamentale din R. Moldova au adresat un nou APEL, prin care au solicitat Guvernului R. Moldova să nu semneze Acordul cu Ucraina privind extinderea Complexului Hidroenergetic Nistrean. Într-o conferință de presă desfășurată la 19 decembrie 2018, semnatarii au vorbit publicului despre intenția companiei Ukrhidroenergo SA din Ucraina de a construi încă trei agregate imense la Complexul Hidroenergetic Nistrean. La redacția revistei NATURA a ajuns o copie a Notei informative a Ambasadei R. Moldova în Ucraina în care se menționează că intenția Ucrainei de a construi cele trei agregate are suportul și implicarea Republicii Populare Chineze. 

Prin APEL, societatea civilă a solicitat Guvernului să expedieze o scrisoare oficială Kievului și să ceară respectarea angajamentelor asumate prin Convenţia Espoo, care prevede că orice activitate sau orice modificare majoră a unei activităţi - în cazul dat e vorba de extinderea sistemului hidroenergetic - trebuie supusă unei evaluări de impact asupra mediului în context transfrontalier. Apelul a fost adresat, de asemenea, Ambasadei Ucrainei, Ambasadei Chinei, Delegației UE și altor organisme diplomatice și financiare internaționale.
Organizaţiile de mediu au avertizat că proiectul Ucrainei de extindere a sistemului hidroenergetic pune în pericol securitatea naţională, deoarece 80% din apa potabilă a R. Moldova este asigurată de râul Nistru și, în acest caz, aproximativ două milioane de oameni riscă să rămână fără apă potabilă în câţiva ani.
Iuliana Cantaragiu, expertă la Centrul Naţional de Mediu, a menţionat că extinderea sistemului hidroenergetic care a avut loc din anul 2002 până în anul 2015 a provocat de mai multe ori secetă hidrologică, iar nivelul apei în Nistru scade frecvent sub nivelul minim de pompare.
Ecologistul Alecu Reniţă, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, spune că realizarea proiectului planificat de Ucraina va transforma Nistrul într-o mlaștină și va afecta peste opt milioane de locuitori din ambele state: aproximativ șase milioane de ucraineni și două milioane de cetăţeni din R. Moldova, care în câţiva ani riscă să rămână fără apă potabilă.
Din punct de vedere financiar, realizarea proiectului dat nu este viabil, deoarece costul de construcţie și de întreţinere a hidrocentralelor este mult mai ridicat decât al altor metode de obţinere a energiei, cum ar fi panourile solare și dispozitivele eoliene, a remarcat, în aceeași conferință, expertul în energetică Sergiu Ungureanu. Complexul Hidroenergetic Nistrean a fost planificat și demarat încă pe timpul URSS. De la bun început, despre impactul dezastruos al complexului asupra fluviului Nistru au reiterat oamenii de știință din Moldova și Ucraina. Mai mult, Studiul impactului social și de mediu, elaborat la momentul planificării construcției, a constatat că extinderea unui astfel de obiectiv poate crea situații catastrofale în regiune, fapt pentru care, la darea în exploatare în 1983 a primei părți a hidrocentralei la Novodnestrovsk, construcția a fost definitiv stopată.

Din păcate, după mai bine de două decenii, adică începând cu anul 2002, autoritățile din Ucraina au continuat extinderea Complexului Hidroenergetic Nistrean, fără a ține cont de impact. Experții sunt de părere că autoritățile din R. Moldova trebuiau să intervină oficial de la bun început pentru a proteja fluviul Nistru de un proiect antiecologic cu impact devastator pentru cele două state.

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 538 ori

Tranzactii

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova