Abonare Online

:

Abonare Online

banner

Caută

UN STAT CARE SE DĂ ÎN ARENDĂ

Marți, 19 Februarie 2019 11:54
  • Autor:  Lilia CURCHI
Pădure arendată și îngrădită cu sîrmă ghimpată Pădure arendată și îngrădită cu sîrmă ghimpată Lilia Curchi

O nouă încercare de privatizare a apelor şi pădurilor

Un stat care se dă în arendă – astfel riscă să ajungă Republica Moldova. La unsprezece ani distanţă de la mult-blamata hotărâre de arendă a pădurilor, care a legalizat, practic, privatizarea fondului forestier și construcţia caselor de lux în codrii seculari, autorităţile vor să calce pe aceeași greblă.
În taină, de câteva luni, prin cabinetele instituţiilor guvernamentale, se discută despre modificarea mai multor legi, pentru a permite „valorificarea terenurilor proprietate publică a statului”. Din listă nu lipsesc terenurile din fondul apelor, inclusiv din zonele de protecţie a râurilor și a bazinelor de apă, terenurile fondului forestier, agricole și altele. Revista NATURA a intrat în posesia acestor documente și, considerându-le, de mare interes public, vă oferă un prim articol însoţit de unele opinii ale experţilor de mediu.

 

Râvnă pentru terenul din fondul acvatic
Locaţiune-arendă-superficie-comodat și chiar vânzare – aceștia sunt doar câţiva dintre termenii folosiţi de Agenţia Proprietăţii Publice, care a venit cu iniţiativa modificării legislaţiei, după ce, la sfârșitul lunii noiembrie 2018, i-au fost atribuite, prin lege, noi competenţe. Astfel, bunurile proprietate publică vor putea fi luate în locaţiune sau arendă prin licitaţie cu strigare sau prin negocieri directe. Mai mult, decizia nu va putea fi contestată. Pe domeniul mediului, se ţintește spre acapararea terenurilor râurilor, lacurilor, pădurilor, locurilor cu zăcăminte minerale. Într-o notă informativă adresată Agenţiei Proprietăţii Publice, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), se pronunţă împotrivă. În primul rând, este vorba de depășirea limitelor dreptului de iniţiativă legislativă, dar și de încălcarea dreptului la proprietate, scrie MADRM. Conform legii, nimeni nu poate fi silit de a ceda proprietatea sa, doar dacă este cazul utilităţii publice, pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire.
Un impact negativ fără precedent se va produce asupra terenurilor din fondul apelor, a pădurilor, altor terenuri cu zăcăminte. Toate acestea sunt protejate prin legi de mediu, care în acest fel, sunt grav încălcate. „Nici Guvernul nu poate institui o astfel de excepţie, întrucât depășește limitele stabilite de lege”, se arată în răspunsul MADRM.
Legea apelor, de exemplu, definește ca „teren din fondul apelor” – spre care râvnesc grupurile de interese ascunse prin buzunarele instituţiilor statului – suprafaţa de ,,sub ape, albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor de apă, mlaștini”. Tot aici intră și terenurile pe care sunt amplasate construcţii hidrotehnice și alte structuri ale serviciului apelor, terenuri repartizate pentru fâșiile de deviere (de pe maluri) a râurilor, a bazinelor de apă, a canalelor magistrale și a colectoarelor, precum și terenuri folosite pentru construcţia și exploatarea instalaţiilor ce asigură satisfacerea necesităţilor de apă potabilă, de apă tehnică, de apă curativă, altor necesităţi de interes public”. Astfel, vedem expres că legea protejează resursele acvatice și terenul adiacent, care sunt destinate pentru necesităţi de interes public, nu privat, prin arendare sau vânzare. Iar autorii modificărilor includ toate categoriile denumite generic „teren din fondul apelor” în lista bunurilor libere spre arendă, cu deschiderea drumului spre privatizare și vânzare.
Și fondul forestier, care în proporţie de aproape 90% se află în gestionarea statului, ar putea fi scos la licitaţie. Oare câte păduri vor fi înstrăinate? Cele unde deja au fost ridicate adevărate castele sau poate alte terenuri noi, mult râvnite de clanuri de afaceriști. Vorbind de zăcăminte, mizele sunt mari – de la nisipul, prundișul, calcarul și altele aflate, în mare parte, în arii protejate sau zone de importanţă turistică (un exemplu ar fi arendarea Stâncilor Prutului, pentru obţinerea pietrișului).
Autorii iniţiativei legislative introduc și un termen relativ nou pentru publicul larg – superficie, ceea ce presupune că terenurile arendate ar putea fi vândute. Acest fapt ar fi un abuz fără precedent, punând în pericol de acaparare bunurile din domeniul public. „Proiectul regulamentului este elaborat în spiritul înstrăinării tuturor bunurilor proprietate publică, dar nu al administrării eficiente ale acestora”, se spune, fără echivoc, în răspunsul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

 

Un precedent periculos: case de lux în păduri arendate
În 2008, printr-o Hotărâre de Guvern, similară cu iniţiativa legislativă sus-menţionată, s-a permis înstrăinarea a mii de hectare din pădurile statului. Așa-numita arendă pe termen de 49 de ani a fost permisă prin semnătura prim-ministrului de atunci Vasile Tarlev și a ministrului Economiei și Comerţului, actualul președinte al R. Moldova, Igor Dodon. În doar patru ani, până în 2012, Agenţia „Moldsilva” încheiase 807 contracte de arendă, prin care mii de hectare de pădure intraseră în proprietatea unor indivizi șmecheri. Fiecare al zecelea arendaș de pădure își ridicase „căsuţe de vacanţă”, care erau, de fapt, vile de lux, cu drum pavat, piscine și turnuri de apă. Deși, conform prevederilor Guvernului, se admiteau doar construcţii ușor demontabile, realitatea demonstra contrariul – adevăratele castele au fost (și mai rămân) în mijlocul codrilor. Prin amplasarea vilelor „de vacanţă”, fragmentarea teritoriului, îngrădire ș.a. au fost aduse daune irecuperabile fondului forestier și vietăţilor. Gardurile cu sârmă ghimpată au ocupat suprafeţe mari, aducând un prejudiciu enorm biodiversităţii și interzicând accesul cetăţenilor în pădurea arendată.
Timp de peste cinci ani, Mișcarea Ecologistă din Moldova și revista NATURA au ţinut o amplă campanie de informare și sensibilizare privind situaţia dezastruoasă care se atesta în sectoarele fondului forestier naţional atribuit în arendă, privind „hoţia ordinară” care a urmărit, de fapt, „privatizarea fondului forestier”. În 2014, în disperarea de a apăra clanurile, Agenţia „Moldsilva”, ajunsese în contra-atac, acuzându-l pe Alecu Reniţă, președintele MEM, că ar fi făcut declaraţii distorsionate când a afirmat că statul a pierdut cel puţin un miliard de lei numai din arendarea pădurilor. De fapt, ecologistul făcea referinţă la date oficiale, publicate în raportul Băncii Mondiale.
Epopeea arendei fondului forestier s-a apropiat de final când Agenţia Moldsilva a trecut în subordinea Ministerului Mediului, iar ministrul mediului de atunci, Valeriu Munteanu, a obţinut modificarea Hotărârii de Guvern. Astfel, a fost interzisă arenda unor noi suprafeţe de pădure, a fost majorat preţul arendei per hectar – de la 4 025 lei anual la 19 092,37 lei. Modificările au intrat în vigoare în 24 iunie 2016.
Experimentul celor opt ani de arendă a fondului forestier a demonstrat că preţul plătit este prea scump. Este inadmisibilă repetarea situaţiei – iar de data aceasta în joc sunt puse mai multe bunuri publice de mediu – apa, solul, subsolul. 

 

Opinia experţilor
Victor STRĂTILĂ, avocat de mediu:
Mai bine de 20 de ani, de când în Republica Moldova, puterea legislativă, cea executivă și cea judecătorească au fost capturate de structurile oligarho-mafiotice,-- legile, hotărârile, regulamentele, precum și hotărârile de judecată, în special cele ce ţin de acapararea proprietăţii statului sau cea a domeniului public, sunt adoptate exclusiv numai în interesul meschin al acestor clanuri și nicidecum în interesul statului sau al autorităţilor publice. Nu este o excepţie nici acest proiect de hotărâre, pe care dacă îl citim atent, constatăm că are drept scop înstrăinarea tuturor bunurilor statului și a domeniului public (scopul ascuns al proiectului), și nicidecum nu urmărește scopul bunei valorificări a acestor bunuri (scopul declarat al proiectului). Mă bucură faptul că aceste intenţii hrăpăreţe ale autorului proiectului de hotărâre au fost identificate și de către responsabilii de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.
Ca să ne convingem că autorul proiectului nu se joacă și că are intenţii foarte bine punctate în acapararea bunurilor statului și cele ale domeniului public, este și faptul că prin proiectul respectiv se instituie dreptul contestării refuzului de a vinde terenul proprietate a statului sau proprietate publică, fapt care contravine chiar și Codului civil, care prevede că nimeni nu poate fi obligat să-și cedeze proprietatea (cu excepţia anumitor situaţii clar stabilite prin lege și cu o dreaptă și prealabilă despăgubire).

Finalmente, dacă acest proiect de hotărâre va fi adoptat, atunci se va permite ca terenurile statului sau cele ale autorităţilor publice, în special terenurile pe care sunt amplasate clădiri, edificii, construcţii nefinisate sau terenurile pe care sunt zăcăminte, precum și subsolul cu potenţial minier, să fie acaparate de către persoanele apropiate clanurilor oligarhomafiotice, inclusiv prin forţarea de a le ceda prin hotărârile de judecată, în cazul în care nu le vor transmite „benevol”.

 

Alecu RENIŢĂ, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova:
De mai mulţi ani, diferite clanuri din economia tenebră, fac presiuni asupra instituţiilor statului și încearcă să slăbească sau chiar să anuleze prevederi importante din legislaţia de mediu care protejează resursele naturale și ecosistemele vitale din R.Moldova. Indivizi șmecheri și lacomi, îndrăznesc să ocolească Constituţia și Convenţiile internaţionale ratificate de Parlament, pentru a pune mâna pe bunuri importante din patrimoniul natural, care la moment aparţin statului. Unii dintre ei au tupeul să ceară în arendă sau să privatizeze terenurile de sub lacuri sau chiar albiile apelor curgătoare. De exemplu, dacă apa, conform Constituţiei, e un bun public, care aparţine statului, atunci ei creează confuzie în legislaţie, ca să devină proprietari ai pământurilor care formează albia râului și ecosistemele riverane. 

Din punct de vedere ecologic e nebunie curată – astfel se poate ajunge la aberaţii că apa Nistrului aparţine statului, dar albia fluviului să fie fragmentată și vândută la sute de proprietari. Orice râu e un organism unitar, având un ecosistem foarte complex. E suficient să faci în ecosistemul riveran o intervenţie negândită și se produce un dezechilibru ecologic de la izvoare până la liman. Metaforic vorbind, nu poţi să tai mâna unui om ca s-o dai în arendă sau s-o vinzi. Nu poţi lua pământurile care formează ecosistemele apelor curgătoare sau stătătoare și să le înstrăinezi din patrimoniul natural.
Susţin completamente poziţia MADRM și consider necesar să fortificăm legislaţia de mediu ca nici o palmă de teren din proprietatea statului să nu fie înstrăinată, când e vorba de ape, de resursele naturale și ecosistemele care asigură securitatea ecologică a R.Moldova.

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 274 ori

Tranzactii

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova