Abonare Online

:

Abonare Online

Campanie NATURA

Satul Marii Uniri

Miercuri, 20 Mai 2015 06:18
  • Autor:  Dinu Rusu

Acum aproape un secol aici s-a vorbit mult despre Unire. Marele evenimente de la 1918 făcea parte din destinul lor.

Alături de alţi peste 80 de membri ai Sfatului Ţării ei au votat Unirea Basarabiei cu România.Cred că nu greşesc dacă afirm că satul acesta poate fi numit – Satul Marii Uniri. De aici, de la Răzeni, Ialoveni, veneau girurile a trei personalităţi – Ion Pelivan, Ion Inculeţ şi Elena Alistar. Aproape cinci decenii, numele lor au stat într-un condamnabil con de umbră. Astăzi, acestea sunt purtate cu mândrie de Liceu, Casă de Cultură şi, respectiv, Bibliotecă.

Pe timpurile sovieticilor rar de tot cine mai pomenea de Ion Pelivan, Ion Inculeţ şi Elena Alistar, doar în cercuri restrânse.

IMG_0765Ion Pelivan s-a născut la 1 aprilie 1876, la Răzeni. Unul din nepoţii săi, Constantin Pelivan, îmi spune că acesta a fost un mare patriot, un om nemaipomenit, care mai presus de toate punea dragostea pentru neam şi ţară. Spre deosebire de alţi membri ai Sfatului Ţării, Ion Pelivan a semnat fără ezitare Unirea Basarabiei cu România. Era primăvara lui 1918, Ion Pelivan devenea o figură importantă în România Mare, a deţinut funcţia de ministru al Justiţiei şi a fost deputat în mai multe legislaturi. Marele patriot s-a sfârşit în 1954 într-o celulă întunecoasă de la Închisoarea de la Sighet. Potrivit documentelor, Ion Pelivan s-ar fi îmbolnăvit din cauza regimului alimentar şi lipsei îngrijirilor medicale de care avea nevoie. Apropo, am fost la Închisoarea de la Sighet, astăzi muzeu. Starea era între a intra şi nu, între curiozitate şi teamă.

De cum am deschis uşa am avut impresia că mai bântuie mirosul pestilenţial, că se mai aud vocile nevinovate ale deţinuţilor, în mare parte personalităţi din diferite domenii.

Potrivit cărţii „Generaţia Unirii”, semnată de Iurie Colesnic, Ion Pelivan a fost reînhumat la Cimitirul Mănăstirii Cernica, aflată aproape de Bucureşti.

 

IMG_0768

Ion Inculeţ, născut la fel la Răzeni, la cinci aprilie 1884, a fost ales preşedinte al Sfatului Ţării la 21 noiembrie 1917. Peste patru luni a pledat pentru Unirea Basarabiei cu România. După marele eveniment, Ion Inculeţ a fost ministru fără portofoliu, ministru de stat (pentru Basarabia), ministru al Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, ministru de Interne etc. Acesta a decedat la 19 noiembrie 1940, la Bucureşti.

IMG_0712 IMG_0718

IMG_0759Elena Alistar nu este originară din Răzeni, dar numele ei se leagă plenar de această localitate, or a activat în calitate de învăţătoare din 1904 până în 1916. Elena Alistar, născută la Vaisal, Ismail, astăzi Vasilievka, raionul Bolgrad, la 1873, până la 1918 a trecut prin malaxorul „organelor” de atunci. Astfel, potrivit cărţii „Generaţia Unirii”, la 19 august 1914 este arestată, fiind învinuită de agitaţie pro-românească. A stat în Penitenciarul din Chişinău timp de 45 de zile, iar în lipsă de probe este eliberată. Elena Alistar a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia, din partea căreia şi este aleasă deputat în Sfatul Ţării. După Unire a fost directoare a Şcolii Eparhiale de Fete din Chişinău, iar datorită ei această instituţie devine una de elită. La 28 iunie 1940, când are loc Raptul Basarabiei, Elena Alistar se refugiază în dreapta Prutului, la Iaşi. Apoi, trece cu traiul la Pucioasa, judeţul Dâmboviţa. Elena Alistar a decedat în anul 1955 şi fost reînhumată la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

La Răzeni e înţeleasă cel mai bine lecţia istoriei. Aici se ştie că omul cu verticalitate are de câştigat, că demnitatea e un lucru de preţ, iar respectul se câştigă prin fapte bune şi cuvinte bine cântărite.  

 

sursa: https://eucalatorul.wordpress.com/

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 1534 ori

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Abonare Online

Tranzactii

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova