Abonare Online

:

Abonare Online

Campanie NATURA

Tablouri de toamnă pe mal de Răut

Joi, 16 Februarie 2017 12:03
  • Autor:  Dinu RUSU

Noiembrie 2014

 

Sunt locuri care-ţi încarcă sufletul cu bucurie, seamănă în el frumosul, îţi scaldă ochii cu imagini idilice şi te liniştesc. Un râu, un izvor, un vârf de stâncă şi o poveste sau mai multe te provoacă să porneşti la drum să le vezi şi să le asculţi, să le înţelegi şi să le spui şi altora. În miez de toamnă am ajuns în câteva sate „alintate” cu peisaje de poveste. Îşi scriu istoria pe mal de Răut, o istorie cu urcuşuri şi coborâşuri, cu destine frânte şi evenimente tragice, cu trădători, dar şi cu iubitori de neam şi ţară.

A întâlni oameni care ţin la acest pământ e un mare noroc. Ei ştiu ca nimeni alţii să vorbească despre perlele cu care ne-a binecuvântat Cel de Sus. Ghidul meu, Leonid Rotaru, e profesor la gimnaziul din Furceni, Orhei. Când am ajuns în localitate, la o oră matinală, de altfel, acesta era înconjurat de vreo 25 de elevi. Toţi, provocaţi de dragul lor dascăl, au hotărât să meargă pe mal de Răut – de la Furceni la Butuceni. I-am însoţit şi eu pe micii turişti până în apropiere de Trebujeni.

Nici nu era nevoie să pun prea multe întrebări, or elevii doreau să le ştie pe toate – de când e satul lor, unde-i este vatra şi de ce se numeşte Furceni. Admiram de pe culmile pietroase satul şi Răutul, iar profesorul Leonid Rotaru vorbea despre Furceniul de ieri. Atestată documentar la 1626, localitatea e mult mai veche. E drept că se afla în altă parte şi mai aveam cale de parcurs până acolo, timp în care să aflăm de unde vine toponimul Furceni. Profesorul face trimitere la o ipoteză a savantului Anatol Eremia, potrivit căruia denumirea localităţii ar fi pornit de la un om cu numele Furcă. 

uyf

Rezervația Trebujeni (Foto: Dinu Rusu)

 

Totodată, satul Furceni are şi o legendă interesantă. Aceasta spune că pe când pe aceste locuri veneau hoardele tătare, un ţăran avea o fată frumoasă şi harnică. Aceasta, cu furca-n brâu, torcea lână de oi. Hanul auzind de frumuseţea ei şi-a pus în gând să o facă roabă. Zis şi făcut! A trimis câţiva oameni după ea. Însă, nu le-a mers. Or, în timp ce tatăl fetei stătea de vorbă cu ei, aceasta a fugit. Tătarii, oricum, trebuiau să îndeplinească ordinul hanului, astfel s-au luat după ea. Când a ajuns pe malul Răutului, fata a aruncat furca de tors în apă, care s-a şi prefăcut în punte. Însă, când a trecut pe celălalt mal pârlazul a dispărut. Un tătar, pentru a nu-i pierde urma, a aruncat cu furca. Aceasta s-a lovit de pământ şi s-a transformat în patru drumuri. Fata a pornit pe unul din ele şi s-a ascuns în pădure.

lkj

Peisaj mioritic pe moșia satului Piatra, Orhei (Foto: Dinu Rusu)


…Dincolo de legendă, istoria acestor locuri e „bătrână” şi e minunat să păşeşti pe acolo pe unde cândva a fost fundul Mării Sarmatice sau mai târziu şi-au ridicat aşezări geţii. Potrivit documentelor, în preajma Furceniului au fost descoperite două aşezări getice fortificate, care datează cu sec. IV –III î.Hr. Prima este la cam un kilometru şi jumătate de sat, pe malul drept al Răutului. Geţii au ridicat o cetate de lemn şi pământ. Fortificaţia a dispărut, eu, însă, datorită profesorului Leonid Rotaru, am avut norocul să văd unde s-a aflat aceasta. Locul e numit de cei de la Furceni – Cot. A doua fortificaţie e pe malul stâng al Răutului şi se numeşte Furceni – Selitra.

… În valea Răutului, unde de pe stânga vine fluviul Drăghiniciul, iar de pe dreapta - Ivancea, peisajul este de-a dreptul uluitor. Un tablou pe care aveam să-l revăd în scurt timp şi pe care nu-l pot uita. Grote şi versanţi stâncoşi, copaci şi arbuşti, culori care dau toamnei un farmec aparte. 

Suntem în Rezervaţia peisagistică „Trebujeni”, parte a Parcului Naţional „Orhei”, pe malul drept al Răutului. De altfel, rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 500 de ha, între satele Furceni şi Trebujeni. Peisajul de aici, cu certitudine, merită cele mai multe superlative. Acesta are acel ceva mereu fascinant, pe alocuri misterios. Te lasă să-l priveşti cu admiraţie, să-ţi „conspectezi” în suflet notiţe în culorile toamnei, apoi te simţi parcă luat de mână şi îndemnat prieteneşte să pleci.

Elevii de la Gimnaziul din Furceni, însoţiţi de profesorul lor Leonid Rotaru, îşi continuă drumul spre Orheiul Vechi. Eu, însă, aleg să hălăduiesc pe malul stâng al Răutului şi iau cale întoarsă spre Furceni.

Ajung la vatra satului. Aceasta se află pe un loc numit de furceneni Sub Holm. Astăzi, aici e un peisaj nemaipomenit, cu culmi care merită a fi escaladate. De pe Holmul istoric se vede ca-n palmă orice val al Răutului. De sus poate fi admirat şi satul Furceni, cu case vechi şi noi, cu garduri şi porţi de piatră, cu ulicioare şi fântâni cu cumpănă.

shre

Tablouri ale naturii la Furceni, Orhei (Foto: Dinu Rusu)


…Recunosc, din start mi-am propus să cunosc Furceniul şi împrejurimile sale. Însă, imaginile minunate m-au provocat să-mi continuu drumul ba pe muchie de stâncă, ba pe mal de Răut, până la Orhei. Nu regret nici pentru o clipă că am trecut pe la Jeloboc, Piatra, Păhărniceni. Între Furceni şi Jeloboc, Răutul face meandre uluitoare, iar în oglinda apei se uită stâncile milenare.

Deşi e o localitate mică, Jelobocul se poate mândri cu un monument excepţional - Izvorul care are acelaşi nume ca şi satul. Acesta are un debit de 150 l/s şi-şi face loc printre pietre şi spre râul Răut. Este considerat cel mai puternic izvor din Moldova, unii înclină să afirme că şi din Europa. Apa cristalină a izvorului ajunge în casele şi gospodăriile locuitorilor din Jeloboc, Piatra, Păhărniceni şi, parţial, Orhei. Se spune că pe timpuri, lângă Izvorul Jeloboc a fost şi o moară de apă. 

Pe mal de Răut ajung şi la Piatra. Unii vin în această localitate pentru că e pitorească, dar şi pentru că se află Conacul familiei Lazo. E vorba de o clădire ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea, care a aparţinut lui Gheorghe şi Elenei Lazo, părinţii „eroului legendar” al războiului civil din Rusia (mulţi nu sunt de-acord cu etichetarea lui Lazo drept erou).

Cel mai spectaculos peisaj din apropiere de Piatra este la Stânca Mâgla, un Monument al Naturii geologic şi paleontologic. Acesta are o înălţime de 80 de metri. În grotele din stâncă au fost descoperite unelte de muncă pe care le-au folosit oamenii primitivi. Se mai spune că peşterile din Stânca Mâgla au servit drept adăpost strămoşilor noştri, or ei se ascundeau de triburile străine.
De altfel, de la Păhărniceni şi până la Morovaia, Răutul şi stâncile „pictează” tablouri minunate pentru fiecare iubitor de neam şi ţară. Acestea sunt daruri de care se poate bucura fiecare, cu condiția că pornește la drum, spre locuri de suflet, încărcate de frumos.

xdcfvgbhnjmkl

Furceni: Răutul sapă un defileu fantastic (Foto: Dinu Rusu)

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 311 ori

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Abonare Online

Tranzactii

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova