Abonare Online

:

Abonare Online

Campanie NATURA

Câmpiile Mariei aşteaptă să fie redescoperite

Joi, 30 Junie 2016 08:36
  • Autor:  Dinu RUSU

Sentimentele şi amintirile pot scoate din anonimat orice sat aflat într-un condamnabil con de umbră. Istoriile cu date şi fapte, dar şi poveştile de viaţă sunt cele care te provoacă să porneşti la drum.

Localitatea despre care vă voi spune este una nu prea bătrână. A apărut în arealul dintre Prut și Nistru pe la 1910 și a fost fondată de coloniștii germani. Dovadă că nemţii au început a scrie istoria acestei localităţi este toponimul – Marienfeld, ceea ce în traducere înseamnă Câmpiile Mariei. Localitatea este parte a turului „Pe urmele nemţilor din Basarabia”, care face parte din proiectul „Routes to the roots”, realizat de Asociaţia Ghizilor, Lectorilor și Translatorilor din R. Moldova. Primii au mers pe traseu jurnaliștii și reprezentanţii agenţiilor de turism. 

 

La prima vedere, Marienfeldul (raionul Cimișlia) pare o localitate obosită de plictiseală. Ajuns aici, dacă nu cunoști prea multe, riști să spui că degeaba ai pierdut timpul, că nu e nimic deosebit, că e un sat ca mai toate altele. Câmpiile Mariei, însă, au acel ceva care te face să înţelegi că ţi s-a oferit șansa să descoperi o altfel de parte de ţară – mai puţin cunoscută, dar plină de mistere și locuri de poveste. 

 

Ghid prin Marienfeld ne-a fost Maria Tomag, profesoară de biologie și chimie. Potrivit ei, urmașii nemţilor basarabeni vin și astăzi pentru a vedea unde au trăit părinţii, bunicii sau străbunicii. Dovadă că ţin la istorie este monumentul din centrul satului, care amintește că localitatea a fost întemeiată de nemţi acum un veac. Pe lespedea instalată acum cinci ani este scris în trei limbi - română, rusă și germană - că în 1910, 57 de familii germane din toată Basarabia au fondat comunitatea Marienfeld, iar în anul 1940 a avut loc strămutarea nemţilor din Marienfeld în Germania. Acest monument este un dar din partea doctorului Artur Schaible. El a scris și o carte despre Marienfeld, inspirânduse din notiţele și fotografiile părinţilor săi care au locuit aici. Totodată, a fost de mai multe ori, pentru că e locul strămoșilor.

nyyyyd


În pelicula „Acasă, în Marienfeld”, produs de Moldova 1 și Deutsche Welle, Artur Schaibe susţine: „Eu am fost conceput în Moldova și este foarte important să vizitez baștina părinţilor mei, am fost de mai multe ori în Marienfeld și chiar am construit un monument dedicat germanilor care au locuit aici”. 

 

Nemţii au pus la cale localitatea, au făcut străzi late, au construit beciuri, fântâni, o fabrică de cărămidă, biserică, case…


Ute Schmidt notează în „Basarabia: Coloniștii germani de la Marea Neagră”: „Amenajarea satului, dar și amenajarea caselor și construcţiilor gospodărești avea loc, în general, după același model. Casele de locuit erau îndreptate cu frontonul spre stradă. Existau și case situate de-a lungul străzii. Acestea din urmă găzduiau de cele mai multe ori, instituţii publice, ca școala, administraţia locală sau magazinul de consum”. 

 

Dacă răsfoim cărţile vremii observăm că nemţii basarabeni întocmeau planurile localităţilor cu multă meticulozitate. 

 

„Pe parcursul a peste 100 de ani „Câmpiile Mariei” ne-au bucurat cu roadele sale bogate. Germanii basarabeni au lăsat în 1940 un sat dezvoltat, cu case trainice, din cărămidă roșie, acoperită cu ţiglă din ceramică, care se producea în localitate, la o fabrică de cărămidă construită de către băștinași, au lăsat turmele de vite, hergheliile de cai și câmpiile doldora de roadă. Chiar și noi, generaţiile anilor 50-60 ţinem minte fragmente de drum asfaltat, un magazin numit „Dugheana lui Haimu”, despre care am aflat de la bunei și părinţi, care trăiau alături de germani. Mama își amintea cum bunica îi cumpăra mărgele din bomboane pentru fetiţe. Se putea găsi acolo veselă emailată și eșarfe pentru doamne cărora le ziceau „barizuri”, spune Maria Tomag.

 

Ghidul nostru a vorbit cu mari emoţii despre ceea ce au lăsat nemţii la Marienfeld. Aici le-au rămas mormintele bunicilor și străbunicilor. În cimitir este și un monument al nemţilor care au decedat la Marienfeld. 

 

În anul 1940, la ordinele lui Stalin și Hitler, nemţii au plecat din Basarabia, inclusiv de pe Câmpiile Mariei. În locul lor, la Marienfeld au venit să trăiască oameni de la Cenac, dar și din alte sate vecine. În 1965, sovieticii schimbă denumirea localităţii în Pervomaisc. Curios este că multe din satele nemţești de odinioară au fost rebotezate în Pervomaisc sau Pervomaiscoe. La toponimul de altădată a revenit, după 1990, doar Marienfeld. 

 

Cu certitudine, mulţi se vor întreba de unde și până unde nemţii au ajuns în acest spaţiu? Potrivit istoricilor, acum 200 de ani, ţarul Alexandru I a invitat coloniști germani să se stabilească în teritoriul de lângă Marea Neagră. De-a lungul istoriei de 125 de ani a așezărilor, germanii au dezvoltat aici o comunitate autonomă, având o etică profund religioasă, notează „România Liberă”. Ute Schmidt susţine că pe parcursul a cinci-șase generaţii, originari preponderent din Prusia și Germania de Sud-Vest, imigranţii au creat o comunitate prosperă. Fiind o minoritate într-o diversitate etnică și religioasă pestriţă, ei au trăit în bună vecinătate cu toţi. Repatrierea germanilor din toamna anului 1940 a marcat sfârșitul istoriei lor de 125
de ani de colonizare, notează Ute Schmidt. 

maria tomag

 

Având rădăcini familiale în Basarabia, Ute Schmidt spune într-un interviu că atunci când sunt întrebaţi ce au luat cu ei din vechea lor patrie, mulţi dintre germanii din Basarabia răspund pe loc: „ospitalitatea”.

 

Din ospitalitatea oamenilor noștri am gustat și noi cei care am fost în turul „Pe urmele nemţilor din Basarabia”. Am savurat vinul de casă, bucatele alese. La fel am avut parte de un regal folcloric, susţinut de ansamblul „Busuioc Moldovenesc” de la Ialpujeni, comună din care face parte și Marienfeld. Am vizitat stâna de oi a familiei Pânzari, la fel inclusă în circuit, aflând că una din vechile tradiţii ale acestui neam – oieritul - nu este dată uitării. Doritorii au putut lua parte la tunsul și mulsul oilor. 

 

Traseul „Pe urmele nemţilor din Basarabia”, parte a proiectului „Routes to the roots”, implementat de Asociaţia Ghizilor, Lectorilor și Translatorilor din R. Moldova și finanţat de către Proiectul de Competitivitate al USAID Moldova, include destinaţiile Chișinău, Anenii Noi, Ștefan Vodă, Purcari, Crocmaz, Pervomaisc, Marienfeld, Mileștii Mici, Puhoi. 


Despre acestea, însă, într-o altă notiţă de călătorie.

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 1198 ori

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Abonare Online

Tranzactii

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova