Abonare Online

:

Abonare Online

Campanie NATURA

O călătorie în Parcul Național Natural „Hotin”

Luni, 28 August 2017 09:10
  • Autor:  Silvia URSUL

O bijuterie și a Ucrainei, și a Moldovei, și a Europei – astfel am descoperit fluviul Nistru în Parcul Național Natural „Hotin”, unde am ajuns la sfârșit de iulie 2017. Echipa Mișcării Ecologiste din Moldova și a revistei NATURA – Alecu Reniță, Lilia Curchi și subsemnata, Silvia Ursul -, a fost însoțită de o echipă din partea Parcului Național Natural „Hotin”, în frunte cu directorul, Andrei Domanciuc, care ne-a arătat cu mândrie patrimoniul de excepție pe care-l gestionează.

     O primă vizită în Parcul Național Natural „Hotin” ne-a demonstrat că este fabulos. Locuitorii ambelor state, precum și ai Europei, trebuie să cunoască frumusețea Nistrului și să înțeleagă cât de important este să ne consolidăm eforturile pentru a-l salva și a stopa acest proiect antiecologic de construcție a șase noi hidrocentrale pe Nistru.
     Parcul Național Natural „Hotin” a fost înființat în Ucraina la începutul anului 2010, în scop de conservare și gestionare a locurilor naturale și istorico-culturale de valoare din bazinul fluviului Nistru. Pe atunci, o mână de oameni îngrijorați de soarta Nistrului, de soarta pădurilor și a câmpiilor natale, și mai mult decât atât – de patrimoniul natural pe care urmau să-l lase moștenire posterității, au convins autoritățile locale și centrale de necesitatea înființării unui parc național. Amplasat pe teritoriul a trei raioane din regiunea Cernăuți (Hotin, Chelmenți și Secureni), parcului i s-a dat în gestiune o suprafață de 9446,1 hectare, dintre care 5662 ha pe apă care fac parte din bazinul Nistrului și 3784 hectare de păduri și pajiști preluate de la ocoalele silvice din cele trei raioane și primăriile localităților de pe Nistru.
     Directorul Parcului Național Natural „Hotin”, Andrei Domanciuc, spune că la început existau mai multe rezerve din partea administrației locale în ceea ce privește includerea anumitor terenuri în componența noului parc. Oamenii se temeau de limitări, de restricții și chiar interdicții legate de folosirea acestor terenuri. Unii credeau că de azi înainte nu vor putea să-și pască vitele, alții că nu vor mai putea intra în pădure. Odată ce administrația parcului a demonstrat tuturor că gestionează cu seriozitate terenurile pe care le are în grijă, vocile contra s-au domolit. „S-au convins că e destul de convenabil: teritoriul administrat de noi este mereu sub supraveghere, în unele sectoare apar îmbunătățiri de infrastructură și nimeni nu distruge”. 

1et

Stânci enigmatice împodobesc Parcul Naţional Natural „Hotin”: Foto: Alecu Reniță

 

     Zonarea parcului ține cont de cerințele de protecție a biodiversității și de stimulare a economiei locale. În acest sens, au fost delimitate arii strict protejate, unde accesul general e strict restricționat; arii de producție, unde se asigură prelucrarea lemnului brut și a plantelor medicinale; și arii destinate turismului, deschise celor interesați de plimbări în aer liber, trasee de ciclism, excursii cu barca. Datorită faptului că personalul administrativ este alcătuit din oameni care locuiesc în zonele adiacente, parcul este ținut sub supraveghere permanentă. 

    Sediul administrativ se află în orașul Hotin, într-o elegantă clădire în stil brâncovenesc rămasă moștenire de la guvernarea română. Aici vizitatorii sunt așteptați la întâlniri, discuții, concursuri și activități educaționale. Biologii, hidrologii, ecologii, pădurarii și ghizii sunt mereu pe teren, studiind biodiversitatea parcului, fiind mereu la curent cu ce se întâmplă în cele mai ascunse cotloane și așteptând oaspeți îndrăgostiți de Natură.
    Parcul Natural Național „Hotin” reprezintă și un loc de refugiu pentru fauna și flora regiunii. Au fost numărate 520 de specii de plante vasculare, dintre care 42 de specii considerate rare: limba șarpelui (Ophioglossum vulgatum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), orhideea-fantomă (Epipogium aphyllum) și orhideea rădăcină-de-coral (Corallorhíza trífida), orhidei renumite prin faptul că nu au clorofilă. Prin pădurile în care nu intră securea își caută adăpost mistreții, căprioarele, cerbii, bursucii, pisicile sălbatice, se aud ciocănitorile și se pot vedea și berze negre. „Cu cinci ani în urmă am interzis tăierile de păduri pe cuprinsul parcului natural național „Hotin”. De atunci berzele negre s-au înmulțit, au fost numărate mai multe perechi, și sperăm să avem o populație mai numeroasă în curând”, adaugă Andrei Domanciuc. Apele Nistrului adăpostesc în adâncimea lor (20-25 m) specii de pești precum avatul (Aspius aspius), morunașul (Vimba vimba) și țigănușul (Umbra krameri), ultima fiind o specie endemică a bazinului hidrografic al Dunării și Nistrului.

i7

Igor Termena, ghidul nostru pe Nistru Foto: Alecu Reniță


      Igor Termena, biolog în cadrul Parcului Naţional Natural „Hotin”, ne-a fost ghid pe apa Nistrului. Cunoaște la perfecție animalele, plantele, scorburile, potecile și fundăturile parcului, toate meandrele și cotiturile bătrânului fluviu, toate găurile și fisurile din canion. Știe locul precis unde poți vedea un gușter, un liliac sau cuib de pasăre, iar privirii sale agere nu-i scapă nici o mișcare și reușește să țină minte orice schimbare de peisaj care apare pe cele două maluri ale Nistrului. Mânuindu-și abil barca cu motor prin curenții șmecheri ai fluviului, Igor parcurge apele în sus și în jos cât e ziua de lungă. De multe ori, noaptea, când toate satele din jur dorm adânc, el străbate fluviul în perimetrul Parcului Natural în căutare de braconieri, hoți și alți răufăcători care speră să-și vadă de treabă liniștiți la adăpostul întunericului. De la el aflu că aici se află cea mai mare cascadă din Bucovina (30 m), care provine dintr-un izvor carstic puternic, iar de-a lungul canionului Nistrului există nici mai mult, nici mai puțin de 30 de peșteri săpate în stâncă. Barca lui ne duce în golfulețe nebănuite de nimeni, de unde zboară speriați stârci cenușii. La un moment dat mâna sa arată în direcția câtorva piscuri golașe, iar gestul este însoțit de explicații că aici s-a filmat filmul „Taras Bulba”. 

 

2

Nistrul, perla Parcului Natural Naţional „Hotin”: Foto: Alecu Reniță

 

   De altfel, fiecare stâncă are propriul său nume și propria sa legendă, cunoscute doar de către localnici și de angajații parcului: Stânca Galițiană, ravena Shebutinsky, Molodivsky, Polyvanyy, Capul Darabanskyy – o formațiune geomorfologică unică pe malul Nistrului cu secțiuni geologice interesante, peșteri și multe situri istorice și arheologice. Șirul perlelor istorice continuă și în afara parcului. La o aruncătură de băț de unde ne aflăm, pe partea cealaltă a fluviului, în Podolia, fantoma unui vechi sat își șoptește istoria pierdută la fundul Nistrului – Bakota – o așezare istorică scufundată în 1981 odată cu construcția lacului de acumulare de la Novodnestrovsk.
     Aici o singură mănăstire veche ortodoxă își duce zilele până în prezent, adăpostind fresce și picturi vechi din secolele XII-XIV, precum și rămășițe conservate de călugări. În 1996, porțiuni mari de dealuri stâncoase din Bakota s-au rupt și au îngropat majoritatea peșterilor antice ale satului. La nici 9 km distanță spre est se află renumita localitate Ușița, atestată documentar ca fiind una din centrele de reședință ale bolohovenilor/ volohovenilor, un grup etnic de origine română care a populat în secolele IX–XIII nordul Moldovei la răsărit și sud de principatul Galiției, în nord până la Jitomir, în est până la jumătatea distanței dintre Bug și Kiev, iar în sud până în Soroca.
      După această rapidă plonjare în apele Nistrului, încărcate de istorie, poezie și Natură, constatăm cu tristețe că e timpul să ne întoarcem acasă. Nistrul promite să ne însoțească o vreme pe stânga drumului și ne consolează cu ideea că-l vom vedea și în Moldova, scăpat mai mult sau mai puțin teafăr din cleștii barajului de la Novodnestrovsk. 

 

3

Delegaţia din R. Moldova, împreună cu Andrei Domanciuc, directorul Parcului Naţional Natural „Hotin”. Foto: Igor Termena

 

      După ultimele îmbrățișări de rămas-bun, directorul parcului „Hotin” ne roagă să ducem cu noi un mesaj: să păstrăm Nistrul și frumusețile lui, una din puținele comori care au rămas în cele două state. Neputând uita frumoasele amintiri din studenție, petrecute în Odesa în compania dragilor camarazi moldoveni, Andrei Domanciuc ne roagă să trimitem calde salutări foștilor colegi - Vasile Căpățână din Chișinău și lui Ion Remerenco din Anenii Noi.


Salutări de la Hotin!

Rate this item
(0 votes)
Vizualizări 12332 ori

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Abonare Online

Tranzactii

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova