Abonare Online

:

Abonare Online

banner

Facebook

Caută

Fără apă, viaţa nu ar fi posibilă.
Chiar dacă este cea mai de preț resursă, care susține existența tuturor organismelor vii, omul nu este „actorul” care păstrează apa, ci, dimpotrivă, o irosește, poluează, captează etc. cu nepăsare. Resursele de apă se epuizează într-un ritm alert, calitatea și cantitatea prețiosului lichid fiind una dintre cele mai mari provocări nu doar la nivel național, dar și global.

Daniela Bahrin este profesoară de limba și literatura română la Liceul „Vasile Alecsandri” din Iași. Experiența sa pedagogică este impresionantă prin implicare activă, pentru că îi este dragă profesia aleasă, pe care o transformă în vocație. A susținut teza de doctor în literatura comparată și are gradul didactic I. În articolul ce urmează stau de vorbă cu prof. Daniela Bahrin despre nevoia de modele în școală, în societate, în tot timpul și în tot spațiul.

Încă două noi instituții școlare din raionul Orhei au fost dotate cu toalete ecologice de tip EcoSan. E vorba de gimnaziile din localitățile Berezlogi și Piatra, ai căror elevi utilizează noile toalete ecologice. Acest tip de blocuri sanitare sunt adaptate localităților unde nu există rețele de canalizare, așa cum în procesul de utilizare a toaletelor EcoSan nu se generează apă uzată.

Un interviu cu Daniel IONIŢĂ, Ambasadorul României în Republica Moldova.

 

- Excelenţă, în primul rând, primiţi felicitările cititorilor revistei noastre cu ocazia Zilei Naţionale a României, pe care au sărbătorit-o recent toţi românii din întreaga lume, inclusiv cei din stânga Prutului. În anul Centenarului Unirii, toată românimea de bună credinţă a lucrat ca în ziua de 1 decembrie curent la Alba Iulia să fie demonstrat un spirit al întregirii neamului precum cel care se întâmpla la 1 decembrie 1918. Dumneavoastră, ca Ambasador al României în Republica Moldova – locul de unde a pornit unificarea neamului românesc la 1918 - aţi trăit sau nu pe 1 decembrie curent sentimentul că și Chișinăul este o mică Alba Iulia?
- În primul rând, vă mulţumesc pentru această ocazie de a mă adresa prin intermediul dumneavoastră cititorilor revistei NATURA. Folosesc prilejul ca să-i felicit pe absolut toţi românii, pe toţi acei care simt românește, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la Marea Unire din 1918, moment astral care a condus la unirea tuturor provinciilor istorice într-un singur stat naţional unitar român – România modernă de astăzi. În al doilea rând, menţionez că am privit și noi cu o deosebită plăcere efuziunea de entuziasm care i-a caracterizat pe toţi românii din toate provinciile istorice în legătură cu acest mare act al Unirii. Au fost foarte multe semne de sărbătoare și manifestări de bună credinţă. Mi s-a părut că, pe undeva, a fost recreat acel act de la 1918. 

 

La Chișinău, după cum știţi, Ambasada României a organizat și a participat la o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Naţională a României, evenimente care au cuprins organizarea, împreună cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu", a unui concert la Sala cu Orgă pe data de 28 noiembrie, o recepţie pe care Ambasada o organizează în mod tradiţional, în fiecare an, pentru a marca Ziua Naţională a României, la care au fost invitaţi și au participat lideri ai tuturor partidelor politice, oficiali de rang înalt, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat, personalităţi de marcă din domeniul cultural, academic, economic, jurnaliști și alţi oameni care au dorit să fie alături de noi.


În ce mă privește, pe 1 decembrie am participat împreună cu colegii mei la o serie de acţiuni, care, de data aceasta, au fost organizate de către diverse entităţi din Republica Moldova. Printre ele - un Te Deum organizat de Mitropolia Basarabiei, prin care enoriașii bisericii au dorit să mulţumească Providenţei Divine pentru conjunctura istorică și actul respectiv. Totodată, am avut o mare plăcere să particip la concertul „Poduri de cântec și dans românesc", organizat de Primăria Municipiului Chișinău la Teatrul Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu". În seara zilei de 1 decembrie, ne-am plimbat cu toţii prin Chișinău și am observat că foarte multe clădiri - simbol ale unor instituţii de stat, dar și de patrimoniu cultural – au fost iluminate în culorile drapelului României. Credem că în felul acesta Chișinăul a dorit să ne transmită un mesaj legat de respectul faţă de actul de la 1 decembrie 1918. Folosesc și acest prilej pentru a le mulţumi tuturor acelor care și-au asumat răspunderea organizării unor astfel de gesturi simbolice și pentru faptul că au știut să fie alături de toţi românii.


- Începutul acestui an a fost marcat în Republica Moldova de foarte multe acţiuni consacrate ideii de reunire cu România. E suficient să amintim dintre ele doar vestitele declaraţii de reunire semnate în peste 200 de localităţi din diferite regiuni. Ce s-ar fi întâmplat dacă acel entuziasm continua?
- Noi am aflat despre aceste declaraţii din presă, cum tot din presă am aflat că, la un moment dat, a încetat acest proces.


- În vara curentă, un grup de tineri a pornit de la Alba Iulia Marșul Unirii, parcurgând pe jos drumul până la Chișinău, unde, pe 1 septembrie, Alianţa Unionistă programase Marea Adunare Naţională. Totuși, pe 1 septembrie, acea adunare a fost dezorganizată, împrăștiată, inclusiv cu implicarea poliţiei moldovenești. Cunoașteţi care au fost motivele implicării poliţiei în desfășurarea manifestării respective? 

 

- Ambasada României în Republica Moldova este instituţia oficială a statului român. Noi urmărim și promovăm politica oficială a României, care se bazează pe comunitatea de istorie, limbă, tradiţii și este ghidată, la nivel strategic, de  declaraţia de parteneriat privind susţinerea parcursului european al Republicii Moldova.
Cred că această întrebare trebuie să o adresaţi celor care ori au participat, ori au fost împiedicaţi să participe. Reiterez cu acest prilej faptul că, potrivit competenţelor noastre specifice, suntem pregătiţi și acordăm de fiecare dată asistenţă consulară tuturor cetăţenilor români care se află în situaţie de dificultate. Liniile noastre de contact sunt cunoscute, numărul telefonului de urgenţă al Ambasadei este pe site-ul instituţiei noastre și la acesta se răspunde 24 din 24 de ore, șapte zile pe săptămână. 

 

- Cele mai grandioase proiecte de conexiune în plan european a României cu Republica Moldova sunt în prezent gazoductul Iași – Ungheni-Chișinău și, mai recent, autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, denumită simbolic Autostrada Unirii. La ce etapă se află ele și ce se face pentru realizarea lor?

- Dar avem și alte proiecte, la fel de importante, care deja au produs, produc și vor produce rezultate foarte bune pentru cetăţenii Republicii Moldova. În primul rând, sunt proiectele pe care România le-a susţinut în mod constant în ultimii ani în domeniul educaţiei. Aș aminti aici renovarea unui număr impresionant de grădiniţe în Republica Moldova, cu fonduri alocate de la Guvernul României. Până acum, Guvernul României a alocat 26 milioane de euro pentru acest proiect, bani cu care au fost renovate peste 840 de grădiniţe, iar recent, la reuniunea comună de la București a celor două Guverne, din 22 noiembrie anul curent, Guvernul României a mai alocat o tranșă suplimentară - trei milioane de euro pentru alte 200 de asemenea proiecte. Tot în domeniul educaţional trebuie menţionate numeroasele locuri din taberele de odihnă din România, de la munte sau de la mare, care an de an sunt alocate elevilor și studenţilor din Republica Moldova. Anul acesta - un an special, în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri – numărul locurilor respective a fost suplimentat până la 1.146.

Totodată, an de an, România acordă un număr important de burse pentru elevii din Republica Moldova care vor să studieze în România. Toate acestea presupun inclusiv costuri din partea contribuabilului român, costuri pe care noi niciodată nu le-am contabilizat sub aspect matematic. Pur si simplu, considerăm că este un gest pe care dorim să-l facem pentru ca elevii și studenţii din Republica Moldova să aibă posibilitatea de a intra în contact cu normele, practicile și valorile europene. Suntem convinși că aceste demersuri din educaţie contribuie la întărirea legăturilor dintre cele două maluri ale Prutului și, totodată, suntem convinși că gesturile respective au fost și vor fi apreciate de către toţi cetăţenii Republicii Moldova. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele pe care România le derulează în Republica Moldova. Sunt multe alte proiecte care se derulează ori au fost finalizate în domeniile medical, economic, cultural, pe linia ministerelor Afacerilor Interne și ale Apărării. Să știţi că nu am avut criterii de selecţie care să vizeze susţinerea unor anumite curente politice existente în societate, ci, pur și simplu, am dorit să mergem către absolut toţi acei interesaţi de aceste lucruri, indiferent de limba vorbită, confesiunea religioasă sau regiunea în care aceștia locuiesc.

 

- Sunt dovada unor gesturi frăţești... 

- Mai mult decât gesturi frăţești. Eu încerc să evit folosirea unor cuvinte mari, pentru că adevăratul patriotism este demonstrat prin fapte, și nu neapărat prin vorbe. Mult timp, s-au spus vorbe frumoase, dar s-a făcut mai puţin. Trebuie să
demonstrăm prin faptele noastre ceea ce România face cu adevărat pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. La aceste demersuri din educaţie, ar trebui să adăugăm și donaţia substanţială de microbuze școlare – 196 de microbuze școlare, care au fost donate de către Guvernul României tuturor raioanelor din Republica Moldova, astfel încât copiii din aceste raioane să aibă asigurat accesul la actul educaţional. Repet: aceste microbuze au ajuns în toate raioanele Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia. Fiecare dintre cele două proiecte pe care le-aţi menţionat în întrebare are o altă conotaţie și o altă evoluţie. Pentru extinderea gazoductului Iași-Ungheni, de la Ungheni până la Chișinău, au fost făcuţi în anul acesta pași concreţi. „Transgaz" a creat un vehicul la Chișinău care va conduce la construcţia acestui gazoduct. „Transgaz" - transportatorul naţional de gaze naturale din România - dispune atât de expertiza tehnică cât și de fondurile necesare pentru finalizarea cu succes a acestui proiect. Vă asigur de faptul că suntem deocamdată în termenele agreate, astfel încât la finele anului viitor gazoductul Ungheni-Chișinău deja să fie operaţional. Anume asupra acestor termene s-au înţeles cele două părţi.

Cu referire la menţionata Autostrada Unirii. Da, este o autostradă a Unirii, care unește provinciile istorice ale României – Transilvania și Moldova. Potrivit legii adoptată de Parlamentul României și promulgată recent de Președintele României,

această autostradă va lega Târgu Mureș de Iași, dar va avea și o extensie către Ungheni. Poate, pe viitor - de ce nu?, avem în vedere inclusiv construcţia unui pod la Ungheni – autostrada respectivă va ajunge și la Chișinău. Dar, în ceea ce ne privește pe noi, subliniez apăsat că Autostrada Unirii leagă Târgul Mureș de Iași, leagă Transilvania de Moldova. 

 

- Ani la rând după declararea independenţei Republicii Moldova au avut loc avalanșe de evenimente culturale cu participarea la Chișinău și în provincii a unor cunoscuţi oameni de cultură din România, în special – interpreţi și scriitori. Voi menţiona doar câteva nume: Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Tudor Gheorghe, Sofia Vicoveanca, Vasile Șeicaru, Gheorghe Zamfir, Ion Caramitru... Dacă e să lăsăm pentru o discuţie aparte evoluţia colectivelor de teatru, cum explicaţi trecerea tot mai rară a artiștilor români în stânga Prutului?

- Eu cred că folosiţi o evaluare incorectă și necuprinzătoare asupra acestei chestiuni. Folosesc prilejul pentru a-i invita pe cititorii revistei și pe dumneavoastră să participaţi mai des la multele acţiuni care sunt organizate de Institutul Cultural
Român „Mihai Eminescu" de la Chișinău, care, uneori, o face în colaborare cu Ambasada României, pentru a vedea că în ultima perioadă aceste manifestări culturale nu numai că nu sunt mai puţine, ci sunt chiar mai multe și au adus de fiecare dată nume mari. Aș menţiona doar câteva mici exemple, din care sunt convins că dumneavoastră veţi trage concluziile necesare.

Anul acesta s-a desfășurat cea de-a patra ediţie a Festivalului Teatrelor Naţionale românești, cu manifestări la Chișinău, dar și în România. Cu acest prilej, la Chișinău au venit nouă teatre naţionale din România, cu un număr impresionant de mari artiști din România, care, vreme de două săptămâni, au bucurat spectatorii cu spectacole de înaltă ţinută artistică. Totodată, în anul acesta s-a desfășurat cea de-a treia ediţie a Salonului internaţional de carte Bookfest – un excelent prilej ca editorii de carte din Republica Moldova și România să-și prezinte creaţiile, să se adreseze direct cititorilor. Au fost foarte multe lansări de carte la care au participat autori din România, oameni mari de cultură, personalităţi marcante. Mai mult, an de an au loc la Chișinău și în teritoriul Republicii Moldova festivaluri de muzică clasică, de film. De exemplu, Animest, care este destinat copiilor și care reunește creaţia artistică în domeniul desenelor animate, sau TIFF, de asemenea, este prezent aici.

Mai mult, sunt instituţii, precum TVR Moldova, care organizează periodic întâlniri cu mari artiști din România, sunt spectacole care au avut pe generic în acest an centenar punerea în valoare a unor mari autori români. De exemplu, maestrul Matei Visniec a fost prezent la Chișinău cu prilejul Festivalului internaţional de teatru organizat de Teatrul „Satiricus". Vedeţi că nu-i chiar corectă întrebarea? Vin artiștii români. Da, îl plângem în continuare pe Grigore Vieru, îl plângem în continuare cu toţii pe Adrian Păunescu sau Ioan Alexandru. Locul lor nu va fi ușor umplut, pentru că geniile nu se nasc foarte des, dar în același timp trebuie să remarcăm anvergura acestor manifestări. Repet și vă invit să participaţi la evenimentele noastre tocmai pentru a fi martori oculari ai lor. Încă o idee pe care vreau s-o subliniez: intrarea la toate aceste acţiuni culturale, de cele mai multe ori, este gratuită datorită susţinerii contribuabilului român. Gratuită a fost inclusiv intrarea la concertul organizat la Sala cu Orgă pe data de 28 noiembrie pentru marcarea Zilei Naţionale a României, cu ușile deschise pentru toţi iubitorii de cultură, tocmai pentru a nu limita setea mare de cunoaștere, pentru a intra în contact cu evoluţia culturii române. Să nu uităm nici faptul că mari nume din domeniul cultural din Republica Moldova au fost onoraţi de către Președintele României prin conferirea unor distincţii și decoraţii importante pentru contribuţia pe care acestea o au le promovarea culturii române.
Alături de investiţiile în infrastructura culturală pe care deja le cunoașteţi, mă refer la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Sala cu Orgă, Teatrul B.P. Hasdeu, putem conchide ușor faptul că România acordă o atenţie deosebită culturii române și domeniului cultural din Republica Moldova. 


- Din punctul Dumneavoastră de vedere, care sunt astăzi priorităţile în relaţiile dintre România și Republica Moldova?
- Iată că mă întrebaţi și o chestiune care vizează acţiunea concretă a Ambasadei noastre. Aceste priorităţi sunt date de susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Suntem conștienţi că, uitându-ne inclusiv la experienţele recente ale României, acest parcurs nu numai că este posibil, dar este și cel care va conduce la asigurarea securităţii personale, a stabilităţii și a prosperităţii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Asta presupune, în primul rând, parcurgerea unor reforme care, de multe ori, să știţi, sunt dureroase pentru cei care le propun, dar care sunt deosebit de necesare, pentru că, fără aceste reforme, nu poţi să consolidezi nici democraţia, nici statul de drept, nu poţi să ai nici instituţii în măsură să facă faţă provocărilor atât interne, cât și externe.

În acest domeniu, România este dispusă, a acţionat și va acţiona în continuare cu deosebit de multă forţă și convingere pentru a oferi și a transfera către autorităţile de la Chișinău – dacă se dorește – expertiza pe care noi am acumulat-o în procesul de pregătire a aderării noastre la Uniunea Europeană. Nu trebuie să uităm că Acquis-ul comunitar este tradus și există în limba română, precum și faptul că, prin intermediul multiplelor cooperări interinstituţionale, inclusiv Comisia de Integrare Europeană, care funcţionează între cele două Guverne, și prin intermediul Comisiei mixte interguvernamentale economice, Comisiei comune de integrare europeană de la  nivelul celor două Parlamente, sau prin cooperările directe între ministere „de linie" din România și din Republica Moldova, dorim de fiecare dată ca experţii noștri să lucreze împreună cu experţii din Republica Moldova pentru a face acest parcurs european nu numai credibil, dar și realizabil. Deci, subliniez, România crede cu tărie în parcursul european al Republicii Moldova, iar susţinerea noastră va rămâne în aceleași cote înalte atâta vreme cât Republica Moldova va rămâne ancorată pe calea democraţiei și atâta vreme cât Republica Moldova își va dori acest lucru. 

 

- Excelenţă, continuă fluxul cetăţenilor din Republica Moldova care doresc să obţină cetăţenia română. Ce schimbări au loc pe acest segment? Și încă: de ce nu-i susţinută ideea ca și românii din dreapta Prutului să obţină cetăţenia Republicii Moldova?
- Sunt întrebări care trebuie tratate separat. În primul rând, România acordă cetăţenia sa, în baza prevederilor legii, celor din Republica Moldova care sunt îndreptăţiţi s-o obţină. Prevederile noastre legislative sunt clare în acest sens. Se dorește ca, prin gestul respectiv, să fie asigurată și o reparaţie istorică. Acei care depun dosarele pentru redobândirea cetăţeniei române știu că acestea trebuie să conţină inclusiv dovezi ale faptului că ei sunt descendenţi ai unor persoane care s-au născut sau au trăit în România Mare, persoane care, practic, au fost deposedate abuziv de cetăţenia română fără a fi întrebate dacă își doresc acest lucru, tocmai ca urmare a odiosului pact Ribbentrop-Molotov. Subliniez iarăși: procesul de redobândire a cetăţeniei române urmează strict prevederile legislaţiei române. Doritorii de a obţine această cetăţenie parcurg pașii respectivi și obţin răspunsul din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Într-adevăr, am constatat că și în ultima perioadă au continuat cererile de redobândire a cetăţeniei române.
Referitor la partea a doua a întrebării, consider că, în primul rând, trebuie să-i întrebaţi pe cei din Republica Moldova dacă ei au în vedere să asigure o astfel de posibilitate legislativă – ca și cetăţenii români să obţină cetăţenia Republicii Moldova. Chiar vă sugerez să-i întrebaţi pe acei care au posibilitatea să vă răspundă la această chestiune. 

 

- Cu ocazia Zilei Naţionale a României, mesajul Dumneavoastră către români a fost „Să încercăm să ne preţuim mai mult unii pe alţii". Care gânduri v-au făcut să transmiteţi anume acest mesaj?

- Exact învăţămintele pe care, cred eu, ar trebui să le tragem cu toţii din acel act al Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, când, practic, românii din toate provinciile istorice, cu dragoste, au dorit să fie împreună și să formeze statul naţional unitar român. Cred că a sosit vremea ca această dragoste să fie din nou liantul, nu numai între oameni - căci aș vrea să ne preţuim mai bine unii pe alţii - dar în același timp s-o manifestăm și faţă de ţară. Este vorba de a înţelege cu toţii că oamenii sunt cea mai valoroasă resursă pe care o ţară o are. O ţară nu poate să fie sigură, prosperă și puternică, decât dacă își preţuiește oamenii, iar oamenii își preţuiesc ţara respectivă. 

 

- Vin sărbătorile Crăciunului și Revelionul. Ce aţi dori să le uraţi cetăţenilor Republicii Moldova?
- La mulţi ani, sănătoși și fericiţi!


- Vă mulţumim. La mulţi ani!

O furtună îndelungată, nevăzută cu ochiul liber, zdruncină de mai mult timp sufletele aţipite ale moldovenilor. Atinși de vijelia rece, ei se tem să deschidă ochii, să se trezească la realitate și să se ridice pe propriile picioare. Istoria nouă, cea sprintenă și neîncătușată, le bate la poartă și la geam de peste un sfert de veac, le zgâlţâie casa și îi îndeamnă să deschidă ușă, să iasă afară, să guste din lumina zilei, să vadă lumea largă și să respire aerul libertăţii. Spaime mai vechi și mai noi le paralizează gândirea liberă și voinţa de a-și învinge destinul nedrept.


Fără să înţeleagă ce transformări uriașe se întâmplă în vecinătatea lor, fără să vadă harta reînnoită a Europei, ei se împotrivesc schimbărilor și nu își caută locul lor sub soare. Dar indiferent de alegerea lor geopolitică, moldovenii tânjesc după o altă societate decât acea în care ei se zbat să supravieţuiască și să reziste umilinţelor zilnice. Și cei buni și cei rătăciţi nu se simt confortabil și nu se bucură de viaţă în R.Moldova. Până și milionarii se plâng că atmosfera e prea toxică și li se opresc icrele negre în gât. Neîncrederea în instituţiile statului și în viitor se extinde ca o epidemie ucigătoare. Sute de mii de oameni stau pe valize în gara lui Nimănui. Nici guvernările antinaţionale, nici alegătorii lui Sangheli, Lucinschi, Voronin, Dodon sau Plahotniuc nu au avut și nu au curajul să-și asume odrasla-monstru, concepută din abuz, viol, teroare, minciună, făţărnicie, corupţie și fărădelege. Iar odrasla-monstru născută de guvernările antinaţionale nu-i altceva decât statul oligarhic și societatea moldovenească de astăzi în care ne sufocăm cu toţii și din care fug oamenii ca de ciumă. Pare greu de crezut, dar încremeniţi în cimitirul sovietic, în casele pustii și satele goale, nu puţini moldoveni, deprinși cu robia și slugărnicia, încearcă obsesiv și repetat să dezgroape stafiile trecutului comunist-socialist și așteaptă să vină „stăpânul-eliberator” să le dea de mâncare și să facă „poreadcă” în ţară.

 

Totuși, nu putem evita să spunem cât se poate de răspicat – acești rătăciţi în frunte cu dodonul lor ne trag înapoi în mlaștină și împing R.Moldova în sărăcie și prăpastie. Însă nu avem încotro: oricât ar fi de rătăciţi, ei fac parte din neamul nostru și suntem datori să le întindem o mână caldă, să-i dezintoxicăm și să-i readucem la viaţa normală. Dar dincolo de așteptările deocheate și înșelătoare ale moldovenilor mancurtizaţi și rusificaţi, mai există și o altfel de așteptare în societate. O așteptare adevărată, frumoasă, înălţătoare, curată. Ea vine ca o dragoste purificatoare și este emanată din inimile înnobilate ale oamenilor, pe care se sprijină de secole Moldova și tot neamul românesc din Basarabia. De ceva timp, mulţi dintre noi, au pierdut capacitatea să-i vadă, să-i urmeze pe acești oameni negălăgioși, încărcaţi de iubire și fapte pentru semenii lor, să-i preţuiască și să-i apere de atacurile sălbatice ale paraziţilor invidioși și denigratorilor de profesie. Departe de deșertăciunea titlurilor academice sau a distincţiilor golite de merite, acești oameni aproape nevăzuţi de confraţii lor, nu își pierd minţile după posturi sforăitoare, nu inventează patrii fictive, nu caută părinţi adoptivi, nu adună averi sau supărări pe suflet, nu se închină Kremlinului și idolilor falși. Singura lor călăuza este adevărul. Și datoria de a-l spune clar, de a lumina sufletele  amăgite. La locul lor de muncă, ei sunt cei mai buni și nu obosesc să-i ajute pe toţi, să-i încurajeze pe cei din jur la fapte frumoase. Uitaţi-vă în localitatea în care trăiţi, în școala unde vă învaţă copiii sau nepoţii, în spitalul în care vă trataţi, la brutăria unde se coace pâinea, – peste tot o să-i descoperiţi, fiindcă ei emană căldură umană și multă, multă iubire și bunătate. Acești oameni vă aduc binele, speranţa, bucuria și lumina în casă și în comunitate. Și adevărul despre noi și despre fiinţa noastră românească. De ce faptele lor nobile și crezul pe care ei îl împărtășesc nu au ajuns să fie preţuite, îmbrăţișate și urmate de toţi moldovenii? Nu cumva aici se ascunde cauza tuturor relelor?


Așteptăm sărbătorile de iarnă ca pe un miracol din îndepărtata copilărie, așteptăm ninsorile de Crăciun și Revelion ca pe o bucurie albă semănată peste toate casele din spaţiul românesc, așteptăm colindătorii ca pe niște bunici și părinţi
îmbrăcaţi în haine de copii și veniţi la geam să ne spună cu dor că ne iubesc și  rămânem pe vecie aceeași fiinţă întreagă de la începuturi, așteptăm reînnoirea anilor ca pe o apă vie care trece prin sufletele moldovenilor și le dă speranţa și
puterea să creadă în dreptatea lui Dumnezeu, în reîntregirea Ţării și a neamului românesc.


Sărbători fericite!
La Anul și la Mulţi Ani cu sănătate!

Circa 30 de delegați din R. Moldova, inclusiv primari și reprezentanți ai primăriilor semnatare ale inițiativelor europene Convenția Primarilor și Primarii pentru creșterea economică, au participat, la 22-23 noiembrie curent, la Kiev, la Conferința de rang înalt „Municipalitățile pentru Creștere Durabilă”.

Hoții de piatră distrug recifele de pe malul râului Răut sub ochii nepăsători ai administrației locale și autorităților responsabile de protecția și integritatea patrimoniului Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi”.

Interviu cu Ion LEAȘCENCO, președintele Blocului Unităţii Naţionale din Republica Moldova.

De mai bine de două decenii locuiesc în inima Moldovei, dar revenirea la Edineţ este un balsam pentru mine. Aici emoţiile sunt parcă altfel. Locurile cu doruri mereu îmi provoacă amintiri, dar îmi dau şi puteri. Pe cărările de odinioară mă simt copil curios, paşii sunt parcă vioi şi alergatul are parcă ceva care nu se uită în paşaport.

Marele istoric și patriot Nicolae Iorga spunea că cea mai mare faptă din viaţa neamului nostru a fost înfăptuirea României unite, a statului unitar care a adunat la 1 decembrie 1918 aproape toate pământurile istorice locuite de veacuri de români. Această uriașă operă de reîntregire a naţiunii române s-a clădit temeinic și îndelung cu gândul, cu sufletul, cu sabia și cu plugul tuturor generaţiilor de băștinași; s-a făcut cu jertfe enorme și a încununat visul secular al moldovenilor,
muntenilor, transilvănenilor, ardelenilor, basarabenilor, bucovinenilor, bănăţenilor, maramureșenilor, dobrogenilor de a vieţui împreună, pentru totdeauna, în vecii vecilor, fiindcă Dumnezeu a creat un singur popor – poporul român – și patria acestui popor este una singură -- România. Icoana acelor zile, când milioane de suflete reînviate în Basarabia, Bucovina și Transilvania, „cu moarte pe moarte călcând,” sfărâmau lanţurile robiei străine, își scriau propria carte de istorie și își cucereau libertatea, demnitatea și unitatea naţională, strălucește fascinant peste timpuri, arătând voinţa, frumuseţea și încrederea poporului român în destinul și viitorul său.
Ceea ce conferă, pentru noi, o încărcătură aparte a omagierii Centenarului, este că în anul de grandioase zguduiri naţionale și sociale, 1918, procesul de reîntregire a naţiunii române pornește de aici, din Basarabia. Marii noștri compatrioţi îmbrăţișează din convingere și necesitate vitală cauza românească, formând acea minunată generaţie a Unirii în frunte cu Ioan Pelivan, Pan Halippa, Ion Buzdugan, Vasile Stroescu, Ștefan Ciobanu, generaţie care prin mare curaj, responsabilitate și înţelepciune votează la Chișinău, pe 27 martie, Actul Unirii. Fapta măreaţă a românilor basarabeni este continuată în toamnă de sora noastră Bucovina, care după o înstrăinare umilitoare de 143 de ani, hotărăște prin votul populaţiei deșteptate, în data de 28 noiembrie, la Cernăuţi, reîntoarcerea la Patria-Mamă. Și, cum sfârșitul încununează opera, la 1 decembrie 1918, în cetatea primului întregitor al neamului românesc Mihai Viteazul, la Alba Iulia, cu votul  opular a peste o sută de mii de români, Transilvania noastră dărâmă închisoarea habsburgilor și revine liberă Acasă. În faţa mulţimilor fremătânde, văzând chipurile luminate și mândre ale românilor din teritoriile slobode, primul ministru al României, Ionel Brătianu, exclamă printre lacrimi de bucurie: „Vă așteptăm de o mie de ani și aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă.
Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român care de sute și sute de ani a îndurat suferinţele cele mai crude, fără să-și piardă credinţa neclintită în sosirea acelei zile care ne unește astăzi și care trebuia să vie, care nu se putea să nu vie. Fraţilor, fiţi bineveniţi! Trăiască România Mare!” Astfel, prin lupte îndelungate și jertfe uriașe, românii din imperiile asupritoare, însufleţiţi de duhul libertăţii și de idealul unităţii naţionale, dând glas voinţei populare, înlătură hotarele nedrepte din sânul aceluiași popor și caligrafiază pe harta lumii statul unitar al întregii noastre seminţii -- România. O Ţară întreagă, mare, frumoasă, liberă, rotundă ca o pâine, o Ţară a tuturor românilor, așezată pe temeliile democratice a Constituţiei din 1923, începe să pulseze în ritmuri moderne, aducând dezvoltarea, prosperitatea și civilizaţia europeană în teritoriile ieșite de sub dominaţia imperială și reintegrate în spaţiul carpato-danubiano-pontic. În 22 de ani de Independenţă reală (1918-1940), România reîntregită a cunoscut un progres impresionant (de ex., capacitatea industrială a crescut cu 235%), bogăţiile ei și produsul intern brut aducând-o către anul 1935 în topul celor mai dezvoltate ţări din Europa. Interpretările ideologice, cominterniste, a perioadei interbelice, au schimonosit realităţile, falsificând până la absurd un proces complex de avânt naţional, de renaștere spirituală și morală, de aducere la carte și lumină a milioane de români. În 22 de ani, Basarabia a cunoscut transformări spectaculoase, ajungând dintr-o gubernie ţaristă, înapoiată și analfabetă, întro regiune a afirmării de sine, a belșugului și a știutorilor de carte. O să exemplific afirmaţia mea cu date adevărate, care spulberă tonele de minciună propagate neîntrerupt de Moscova și lichelele ei de la Chișinău: în 1917 în Basarabia nu exista nici o școală primară
românească, deși majoritatea absolută a populaţiei era românească. În iunie 1940, când tancurile sovietice au ocupat Basarabia, funcţionau 2628 de școli primare cu 7581 de învăţători și cu 348 de mii (!) de elevi. Se mai cere de adăugat că, devenind parte integrantă a României, Basarabia a fost salvată de teroarea bandelor bolșevice, de războiul civil din Rusia, de trei valuri de foamete provocate de regimul comunist, de deportările, epurările și asasinatele în masă organizate de Stalin. 

Putem afirma cu certitudine – fără interbelicul românesc, Basarabia ar fi devenit o Transnistrie întinsă de la Bug până la Prut, cu exterminarea sau rusificarea deplină a populaţiei băștinașe.
Omagiind Centenarul și înaintașii, avem datoria să trecem în arhive interpretările antiromânești, să aducem adevărul în spaţiul public. Mitul că am primit cadouri de la stăpâni în 1859 și 1918 devine periculos și ridicol. Marea Unire nu a fost o întâmplare norocoasă, un accident conjunctural, ci  încununarea unui proces îndelungat, firesc,în care seminţele unităţii naţionale fructificau încet, dar neîntrerupt în toate teritoriile românești, formând treptat conștiinţa identitară, comună, a unui  popor divizat de imperiile vecine. De la „descălecatul” ţărilor române, ideile de unitate lingvistică, religioasă și naţională le găsim la cronicari, la cărturari, la domnitori. Mihai Viteazul cunoștea foarte bine hotarele etnice ale neamului românesc, când a făcut prima Unire la 1600. Pentru înfăptuirea Marii Uniri, în anii Primului Război Mondial, românii au adus o jertfă de sânge de un sfert de milion de soldaţi și ofiţeri. La Chișinău, Cernăuţi și Alba Iulia în 1918 Tricolorul unităţii naţionale l-au înălţat românii, nu misionarii Moscovei, Vienei sau Budapestei. Și după dezmembrarea criminală a României în 1940, în teritoriile ocupate populaţia românească nu a încetat să-și apere fiinţa naţională și să creadă în reîntregirea Ţării. Basarabia și Bucovina de Nord, cu uriașele lor pierderi suferite în anii de ocupaţie sovietică, sunt o dovadă vie că ele știu și după o sută de ani că sunt românești și aparţin României. Și cred și azi, ca și atunci, în 1918, în Unire și în dreptatea lui Dumnezeu. Cred acum și în veac! Fiindcă Dumnezeu a creat un singur popor – poporul român – și patria acestui popor este una singură – România.

REVISTA NATURA, UN PRIETEN FIDEL

Publicaţia periodică independentă NATURA a luat fiinţă în 1990, fiind editată, de atunci până în prezent, fără întrerupere.

 

Este o publicație de ecologie, turism și cultură, apolitică, tipărită lunar, la Chişinău, în 16-24 pagini, color (format de ziar). În aproape 30 de ani de existenţă, revista NATURA s-a plasat printre cele mai citite publicaţii din R. Moldova şi a reuşit să devină un nume de referinţă în ecologia şi mass-media naţională şi regională.

 

 

Revista NATURA promovează constant valorile patrimoniului natural, naţional şi turistic din spaţiul românesc. Prin felul ei de a fi, revista NATURA reprezintă un drapel al ecologismului basarabean şi o cronică vie, documentară a luptei tuturor ecologiştilor şi cetăţenilor neindiferenţi pentru păstrarea mediului înconjurător, a ecologiei sufletului, a patrimoniului natural, a valorilor democratice şi naţionale.

 

Revista NATURA are drept obiectiv informarea corectă şi obiectivă, sensibilizarea opiniei publice şi mediatizarea problemelor de mediu, sociale, dezvoltare durabilă, tineret, învăţământ, societate civilă, dezvoltare comunitară, turism, cultură ş.a.

 

Fiind o publicaţie realizată de ziarişti profesionişti, revista NATURA se bucură de credibilitate în faţa opiniei publice din ţară şi de peste hotare. NATURA este aşteptată în mii de case şi instituţii din R. Moldova.

 

 

Revista NATURA poate intra şi în casele Domniilor voastre cu articole de ecologie, turism, cultură, cu fotografii inedite, cu invitaţii la călătorie în cele mai pitoreşti locuri din Ţară şi din lume!

 

 

Vă puteţi abona la NATURA în orice oficiu poştal din Republica Moldova, precum şi la distribuitorii autorizaţi de difuzare a presei.

 

Pentru comunitatea românească din afara graniţelor Republicii Moldova, este disponibil abonamentul on-line (format PDF), care poate fi perfectat accesând pagina web: https://abonare.natura.md

 

Dragii cititori,

s-a dat startul Campaniei de Abonare pentru anul 2019.

Deja a devenit o tradiție să oferim premii pentru cei care rămân abonații revistei NATURA, pentru ca împreună să facem ţara noastră mai curată, să călătorim prin cele mai frumoase locuri din Moldova şi din străinătate, să promovăm educaţia ecologică, să apărăm mediul ce ne înconjoară!

Tranzactii

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova