Abonare Online

:

EDITORIAL

  • PRIMUL PARLAMENT PRIMUL PARLAMENT
    Primul Parlament se năștea dintr-o uriașă speranță în deșteptarea Moldovei înrobite. Peste harta imensă a imperiului sovietic, înroșită de sânge nevinovat, cernea o ploiță timidă de împrospătare. Stropi rari de apă vie îndrăzneau să lovească în sârma ghimpată întinsă de la Prut până la Sahalin.…
    Read more... Join club

Abonare Online

banner

Caută

O furtună îndelungată, nevăzută cu ochiul liber, zdruncină de mai mult timp sufletele aţipite ale moldovenilor. Atinși de vijelia rece, ei se tem să deschidă ochii, să se trezească la realitate și să se ridice pe propriile picioare. Istoria nouă, cea sprintenă și neîncătușată, le bate la poartă și la geam de peste un sfert de veac, le zgâlţâie casa și îi îndeamnă să deschidă ușă, să iasă afară, să guste din lumina zilei, să vadă lumea largă și să respire aerul libertăţii. Spaime mai vechi și mai noi le paralizează gândirea liberă și voinţa de a-și învinge destinul nedrept.


Fără să înţeleagă ce transformări uriașe se întâmplă în vecinătatea lor, fără să vadă harta reînnoită a Europei, ei se împotrivesc schimbărilor și nu își caută locul lor sub soare. Dar indiferent de alegerea lor geopolitică, moldovenii tânjesc după o altă societate decât acea în care ei se zbat să supravieţuiască și să reziste umilinţelor zilnice. Și cei buni și cei rătăciţi nu se simt confortabil și nu se bucură de viaţă în R.Moldova. Până și milionarii se plâng că atmosfera e prea toxică și li se opresc icrele negre în gât. Neîncrederea în instituţiile statului și în viitor se extinde ca o epidemie ucigătoare. Sute de mii de oameni stau pe valize în gara lui Nimănui. Nici guvernările antinaţionale, nici alegătorii lui Sangheli, Lucinschi, Voronin, Dodon sau Plahotniuc nu au avut și nu au curajul să-și asume odrasla-monstru, concepută din abuz, viol, teroare, minciună, făţărnicie, corupţie și fărădelege. Iar odrasla-monstru născută de guvernările antinaţionale nu-i altceva decât statul oligarhic și societatea moldovenească de astăzi în care ne sufocăm cu toţii și din care fug oamenii ca de ciumă. Pare greu de crezut, dar încremeniţi în cimitirul sovietic, în casele pustii și satele goale, nu puţini moldoveni, deprinși cu robia și slugărnicia, încearcă obsesiv și repetat să dezgroape stafiile trecutului comunist-socialist și așteaptă să vină „stăpânul-eliberator” să le dea de mâncare și să facă „poreadcă” în ţară.

 

Totuși, nu putem evita să spunem cât se poate de răspicat – acești rătăciţi în frunte cu dodonul lor ne trag înapoi în mlaștină și împing R.Moldova în sărăcie și prăpastie. Însă nu avem încotro: oricât ar fi de rătăciţi, ei fac parte din neamul nostru și suntem datori să le întindem o mână caldă, să-i dezintoxicăm și să-i readucem la viaţa normală. Dar dincolo de așteptările deocheate și înșelătoare ale moldovenilor mancurtizaţi și rusificaţi, mai există și o altfel de așteptare în societate. O așteptare adevărată, frumoasă, înălţătoare, curată. Ea vine ca o dragoste purificatoare și este emanată din inimile înnobilate ale oamenilor, pe care se sprijină de secole Moldova și tot neamul românesc din Basarabia. De ceva timp, mulţi dintre noi, au pierdut capacitatea să-i vadă, să-i urmeze pe acești oameni negălăgioși, încărcaţi de iubire și fapte pentru semenii lor, să-i preţuiască și să-i apere de atacurile sălbatice ale paraziţilor invidioși și denigratorilor de profesie. Departe de deșertăciunea titlurilor academice sau a distincţiilor golite de merite, acești oameni aproape nevăzuţi de confraţii lor, nu își pierd minţile după posturi sforăitoare, nu inventează patrii fictive, nu caută părinţi adoptivi, nu adună averi sau supărări pe suflet, nu se închină Kremlinului și idolilor falși. Singura lor călăuza este adevărul. Și datoria de a-l spune clar, de a lumina sufletele  amăgite. La locul lor de muncă, ei sunt cei mai buni și nu obosesc să-i ajute pe toţi, să-i încurajeze pe cei din jur la fapte frumoase. Uitaţi-vă în localitatea în care trăiţi, în școala unde vă învaţă copiii sau nepoţii, în spitalul în care vă trataţi, la brutăria unde se coace pâinea, – peste tot o să-i descoperiţi, fiindcă ei emană căldură umană și multă, multă iubire și bunătate. Acești oameni vă aduc binele, speranţa, bucuria și lumina în casă și în comunitate. Și adevărul despre noi și despre fiinţa noastră românească. De ce faptele lor nobile și crezul pe care ei îl împărtășesc nu au ajuns să fie preţuite, îmbrăţișate și urmate de toţi moldovenii? Nu cumva aici se ascunde cauza tuturor relelor?


Așteptăm sărbătorile de iarnă ca pe un miracol din îndepărtata copilărie, așteptăm ninsorile de Crăciun și Revelion ca pe o bucurie albă semănată peste toate casele din spaţiul românesc, așteptăm colindătorii ca pe niște bunici și părinţi
îmbrăcaţi în haine de copii și veniţi la geam să ne spună cu dor că ne iubesc și  rămânem pe vecie aceeași fiinţă întreagă de la începuturi, așteptăm reînnoirea anilor ca pe o apă vie care trece prin sufletele moldovenilor și le dă speranţa și
puterea să creadă în dreptatea lui Dumnezeu, în reîntregirea Ţării și a neamului românesc.


Sărbători fericite!
La Anul și la Mulţi Ani cu sănătate!

Circa 30 de delegați din R. Moldova, inclusiv primari și reprezentanți ai primăriilor semnatare ale inițiativelor europene Convenția Primarilor și Primarii pentru creșterea economică, au participat, la 22-23 noiembrie curent, la Kiev, la Conferința de rang înalt „Municipalitățile pentru Creștere Durabilă”.

Hoții de piatră distrug recifele de pe malul râului Răut sub ochii nepăsători ai administrației locale și autorităților responsabile de protecția și integritatea patrimoniului Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi”.

Interviu cu Ion LEAȘCENCO, președintele Blocului Unităţii Naţionale din Republica Moldova.

De mai bine de două decenii locuiesc în inima Moldovei, dar revenirea la Edineţ este un balsam pentru mine. Aici emoţiile sunt parcă altfel. Locurile cu doruri mereu îmi provoacă amintiri, dar îmi dau şi puteri. Pe cărările de odinioară mă simt copil curios, paşii sunt parcă vioi şi alergatul are parcă ceva care nu se uită în paşaport.

Marele istoric și patriot Nicolae Iorga spunea că cea mai mare faptă din viaţa neamului nostru a fost înfăptuirea României unite, a statului unitar care a adunat la 1 decembrie 1918 aproape toate pământurile istorice locuite de veacuri de români. Această uriașă operă de reîntregire a naţiunii române s-a clădit temeinic și îndelung cu gândul, cu sufletul, cu sabia și cu plugul tuturor generaţiilor de băștinași; s-a făcut cu jertfe enorme și a încununat visul secular al moldovenilor,
muntenilor, transilvănenilor, ardelenilor, basarabenilor, bucovinenilor, bănăţenilor, maramureșenilor, dobrogenilor de a vieţui împreună, pentru totdeauna, în vecii vecilor, fiindcă Dumnezeu a creat un singur popor – poporul român – și patria acestui popor este una singură -- România. Icoana acelor zile, când milioane de suflete reînviate în Basarabia, Bucovina și Transilvania, „cu moarte pe moarte călcând,” sfărâmau lanţurile robiei străine, își scriau propria carte de istorie și își cucereau libertatea, demnitatea și unitatea naţională, strălucește fascinant peste timpuri, arătând voinţa, frumuseţea și încrederea poporului român în destinul și viitorul său.
Ceea ce conferă, pentru noi, o încărcătură aparte a omagierii Centenarului, este că în anul de grandioase zguduiri naţionale și sociale, 1918, procesul de reîntregire a naţiunii române pornește de aici, din Basarabia. Marii noștri compatrioţi îmbrăţișează din convingere și necesitate vitală cauza românească, formând acea minunată generaţie a Unirii în frunte cu Ioan Pelivan, Pan Halippa, Ion Buzdugan, Vasile Stroescu, Ștefan Ciobanu, generaţie care prin mare curaj, responsabilitate și înţelepciune votează la Chișinău, pe 27 martie, Actul Unirii. Fapta măreaţă a românilor basarabeni este continuată în toamnă de sora noastră Bucovina, care după o înstrăinare umilitoare de 143 de ani, hotărăște prin votul populaţiei deșteptate, în data de 28 noiembrie, la Cernăuţi, reîntoarcerea la Patria-Mamă. Și, cum sfârșitul încununează opera, la 1 decembrie 1918, în cetatea primului întregitor al neamului românesc Mihai Viteazul, la Alba Iulia, cu votul  opular a peste o sută de mii de români, Transilvania noastră dărâmă închisoarea habsburgilor și revine liberă Acasă. În faţa mulţimilor fremătânde, văzând chipurile luminate și mândre ale românilor din teritoriile slobode, primul ministru al României, Ionel Brătianu, exclamă printre lacrimi de bucurie: „Vă așteptăm de o mie de ani și aţi venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă.
Bucuria noastră nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire de bucurie a întregului popor român care de sute și sute de ani a îndurat suferinţele cele mai crude, fără să-și piardă credinţa neclintită în sosirea acelei zile care ne unește astăzi și care trebuia să vie, care nu se putea să nu vie. Fraţilor, fiţi bineveniţi! Trăiască România Mare!” Astfel, prin lupte îndelungate și jertfe uriașe, românii din imperiile asupritoare, însufleţiţi de duhul libertăţii și de idealul unităţii naţionale, dând glas voinţei populare, înlătură hotarele nedrepte din sânul aceluiași popor și caligrafiază pe harta lumii statul unitar al întregii noastre seminţii -- România. O Ţară întreagă, mare, frumoasă, liberă, rotundă ca o pâine, o Ţară a tuturor românilor, așezată pe temeliile democratice a Constituţiei din 1923, începe să pulseze în ritmuri moderne, aducând dezvoltarea, prosperitatea și civilizaţia europeană în teritoriile ieșite de sub dominaţia imperială și reintegrate în spaţiul carpato-danubiano-pontic. În 22 de ani de Independenţă reală (1918-1940), România reîntregită a cunoscut un progres impresionant (de ex., capacitatea industrială a crescut cu 235%), bogăţiile ei și produsul intern brut aducând-o către anul 1935 în topul celor mai dezvoltate ţări din Europa. Interpretările ideologice, cominterniste, a perioadei interbelice, au schimonosit realităţile, falsificând până la absurd un proces complex de avânt naţional, de renaștere spirituală și morală, de aducere la carte și lumină a milioane de români. În 22 de ani, Basarabia a cunoscut transformări spectaculoase, ajungând dintr-o gubernie ţaristă, înapoiată și analfabetă, întro regiune a afirmării de sine, a belșugului și a știutorilor de carte. O să exemplific afirmaţia mea cu date adevărate, care spulberă tonele de minciună propagate neîntrerupt de Moscova și lichelele ei de la Chișinău: în 1917 în Basarabia nu exista nici o școală primară
românească, deși majoritatea absolută a populaţiei era românească. În iunie 1940, când tancurile sovietice au ocupat Basarabia, funcţionau 2628 de școli primare cu 7581 de învăţători și cu 348 de mii (!) de elevi. Se mai cere de adăugat că, devenind parte integrantă a României, Basarabia a fost salvată de teroarea bandelor bolșevice, de războiul civil din Rusia, de trei valuri de foamete provocate de regimul comunist, de deportările, epurările și asasinatele în masă organizate de Stalin. 

Putem afirma cu certitudine – fără interbelicul românesc, Basarabia ar fi devenit o Transnistrie întinsă de la Bug până la Prut, cu exterminarea sau rusificarea deplină a populaţiei băștinașe.
Omagiind Centenarul și înaintașii, avem datoria să trecem în arhive interpretările antiromânești, să aducem adevărul în spaţiul public. Mitul că am primit cadouri de la stăpâni în 1859 și 1918 devine periculos și ridicol. Marea Unire nu a fost o întâmplare norocoasă, un accident conjunctural, ci  încununarea unui proces îndelungat, firesc,în care seminţele unităţii naţionale fructificau încet, dar neîntrerupt în toate teritoriile românești, formând treptat conștiinţa identitară, comună, a unui  popor divizat de imperiile vecine. De la „descălecatul” ţărilor române, ideile de unitate lingvistică, religioasă și naţională le găsim la cronicari, la cărturari, la domnitori. Mihai Viteazul cunoștea foarte bine hotarele etnice ale neamului românesc, când a făcut prima Unire la 1600. Pentru înfăptuirea Marii Uniri, în anii Primului Război Mondial, românii au adus o jertfă de sânge de un sfert de milion de soldaţi și ofiţeri. La Chișinău, Cernăuţi și Alba Iulia în 1918 Tricolorul unităţii naţionale l-au înălţat românii, nu misionarii Moscovei, Vienei sau Budapestei. Și după dezmembrarea criminală a României în 1940, în teritoriile ocupate populaţia românească nu a încetat să-și apere fiinţa naţională și să creadă în reîntregirea Ţării. Basarabia și Bucovina de Nord, cu uriașele lor pierderi suferite în anii de ocupaţie sovietică, sunt o dovadă vie că ele știu și după o sută de ani că sunt românești și aparţin României. Și cred și azi, ca și atunci, în 1918, în Unire și în dreptatea lui Dumnezeu. Cred acum și în veac! Fiindcă Dumnezeu a creat un singur popor – poporul român – și patria acestui popor este una singură – România.

REVISTA NATURA, UN PRIETEN FIDEL

Publicaţia periodică independentă NATURA a luat fiinţă în 1990, fiind editată, de atunci până în prezent, fără întrerupere.

 

Este o publicație de ecologie, turism și cultură, apolitică, tipărită lunar, la Chişinău, în 16-24 pagini, color (format de ziar). În aproape 30 de ani de existenţă, revista NATURA s-a plasat printre cele mai citite publicaţii din R. Moldova şi a reuşit să devină un nume de referinţă în ecologia şi mass-media naţională şi regională.

 

 

Revista NATURA promovează constant valorile patrimoniului natural, naţional şi turistic din spaţiul românesc. Prin felul ei de a fi, revista NATURA reprezintă un drapel al ecologismului basarabean şi o cronică vie, documentară a luptei tuturor ecologiştilor şi cetăţenilor neindiferenţi pentru păstrarea mediului înconjurător, a ecologiei sufletului, a patrimoniului natural, a valorilor democratice şi naţionale.

 

Revista NATURA are drept obiectiv informarea corectă şi obiectivă, sensibilizarea opiniei publice şi mediatizarea problemelor de mediu, sociale, dezvoltare durabilă, tineret, învăţământ, societate civilă, dezvoltare comunitară, turism, cultură ş.a.

 

Fiind o publicaţie realizată de ziarişti profesionişti, revista NATURA se bucură de credibilitate în faţa opiniei publice din ţară şi de peste hotare. NATURA este aşteptată în mii de case şi instituţii din R. Moldova.

 

 

Revista NATURA poate intra şi în casele Domniilor voastre cu articole de ecologie, turism, cultură, cu fotografii inedite, cu invitaţii la călătorie în cele mai pitoreşti locuri din Ţară şi din lume!

 

 

Vă puteţi abona la NATURA în orice oficiu poştal din Republica Moldova, precum şi la distribuitorii autorizaţi de difuzare a presei.

 

Pentru comunitatea românească din afara graniţelor Republicii Moldova, este disponibil abonamentul on-line (format PDF), care poate fi perfectat accesând pagina web: https://abonare.natura.md

 

Dragii cititori,

s-a dat startul Campaniei de Abonare pentru anul 2019.

Deja a devenit o tradiție să oferim premii pentru cei care rămân abonații revistei NATURA, pentru ca împreună să facem ţara noastră mai curată, să călătorim prin cele mai frumoase locuri din Moldova şi din străinătate, să promovăm educaţia ecologică, să apărăm mediul ce ne înconjoară!

Socialiștii au dat starul competiției între farisei, profitori și mincinoși.

Pe data de 18 septembrie 2018, în orașul Ungheni s-a desfășurat ce-a de-a treia ediție a Zilei Naționale de Participare a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (”Participation Day in the EUSDR”). Acest eveniment este sărbătorit cu regularitate de mai mulți ani printre țările participante la Strategia UE pentru regiunea Dunării, fiind dedicat în special societății civile, cu scopul de a servi drept platformă de dezbatere între reprezentanții societății civile, ai mediului academic, mediului de afaceri și ai administrației publice.

Tranzactii

Recomandat

MEM Sigla

 

ASCULTĂ LIVE - ECO FM

Galerie Foto

Galerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_fotoGalerie_foto

Abonați-vă la site-ul nostru

Pentru a vă abona la site întroduceți adresa Dvs. de email în câmpul de mai jos

Cum ne puteți găsi

loading maps...
C: Adresa Noastra
13 str. S. Lazo,Chișinău,Republica Moldova