NEBUNA
natura.md
Mar 3, 2023 07:29
1249
0
Am locuit în același bloc ani de zile. Toată lumea îi spunea: nebuna. Era bolnavă încă din ziua în care s-a născut. Deși părinții ei au încercat s-o trateze de nu știu ce maladie, femeia n-a dat niciodată semne de însănătoșire, îmbătrânind lângă părinți, iar părinții – bătrâni încă de la nașterea ei.
Am fost avertizată încă de la bun început să nu mă apropii de ea, pentru că obișnuia să se năpustească asupra oamenilor fără niciun motiv. Iar cel mai des o surprindeam căutând prin gunoaie, iar când își ducea găleata la ghenă – o împrăștia întotdeauna pe jos. Și, drept pedeapsă, un vecin își răsturna propriul gunoi în fața ușii ei. Iar ea, fără niciun pic de mânie sau revoltă, începea să-l strângă cu mâinile. Iar liniștea pe care o avea ea pe chip n-o avea niciunul dintre vecinii mei. Din ziua aceea însă am prins s-o salut mai des. La început nu-mi răspundea și nici nu credeam că o va face vreodată. Doar mă privea oarecum mirată și se oprea în tocul ușii până intram în casă, gest care de multe ori mă făcea să mă simt într-un fel neconfortabil.
Într-o dimineață, în timp ce mă îndepărtam de blocul în care locuiam, am fost înconjurată de o haită de câini. Nici n-am reușit să reacționez, când, în spatele meu, am văzut-o pe ea. Ridicase de jos o creangă uscată și, cu un curaj nefiresc, a prins să mă apere, așezându-se spate-n spate cu mine. Iar, când aceștia s-au îndepărtat, și-a aranjat hainele ca și cum nimic nu s-a întâmplat și a plecat zâmbind. Apoi, la câteva zile distanță, când am vrut să-i bat la ușă și să-i mulțumesc, același vecin care obișnuia să-i răstoarne găleata cu gunoi în fața ușii mi-a zis: „În sfârșit, a scăpat și blocul nostru de-o nebună. A murit în somn, azi-noapte...”. Doar că acum nu mai știam cine-i nebunul: el sau ea.
Pentru că uneori îi considerăm nebuni pe acei care nu sunt ca noi, care știu să se bucure de bucuriile mici, știu să se mulțumească cu puținul sau fac bine fără să aștepte vreo răsplată. Iar noi, ceilalți, nu ne bucurăm niciodată de nimic. Și atunci când avem ocazia să facem vreun bine, ne retragem din fața lui cu frică sau chiar urându-l!
Autor: Doina DABIJA
Susține Natura.md: Devino Patron!
