Devino Patron!

Respectă perioada de prohibiţie!

Respectă perioada de prohibiţie!
Foto simbol. Sursă: Lucian Reniță

Mai întâi de toate, reproducerea este acea verigă importantă a ciclului vital care asigură perpetuarea vieții pe Pământ. Până și în evul mediu, cu toate că resursele piscicole păreau inepuizabile, omenirea conștientiza importanța asigurării liniștii în timpul reproducerii peștilor, din care motiv nici clopotele la biserică nu se trăgeau, când avea loc „bătaia peștilor”.

Pentru a înțelege din ce cauză unele specii de pești la noi prosperă, iar altele intră în zona de depresie numerică, trebuie să cunoaștem anumite particularități biologice reproductive. Astfel, unele specii migratoare de pești (sturionii, salmonidele, alosele ș.a.) pentru a se reproduce, intră din mări în fluvii, iar în condiții când aceste fluvii sunt fragmentate de baraje și împânzite cu plase, acestea, sau nu mai au acces la boiști din cauza construcțiilor hidrotehnice, sau „orbite” de instinctul de a da viață - cad pradă braconierilor.

Nu este disponibilă nicio descriere.
Plase și năvoade folosite de braconieri la pescuitul ilegal. Foto: Alecu Reniță

 

Este de menționat că majoritatea speciilor migratoare și cele caracteristice râurilor (specii reofile) depun icrele pe substrat pietros (specii litofile) și nisipos (specii psamofile) direct în albii, care, în prezent, sunt cel mai mult afectate de procesele active de înnămolire și „îmburuienire”, deci condițiile de reproducere pentru această grupă ecologică au devenit mai puțin prielnice (sturionii ce produc caviar, salmonidele cu icrele roșii, unele ciprinide precum, mreana, scobarul, morunașul, percidele − pietrarul, fusarul, zborișul ș.a.). 

O altă grupă o constituie speciile ce depun icrele pe substrat vegetal (speciile fitofile), fiind avantajate în condițiile actuale de lignificare a ecosistemelor riverane (crapul, știuca, carasul argintiu, oblețul, babușca, plătica, somnul ș.a.). Totuși, unele din acestea, în special, cele care ating dimensiuni mari, se maturizează destul de târziu (la 4 - 6 ani), fiind adesea pescuite până  a deveni părinți.

De asemenea, speciile de pești se grupează în funcție de perioada demarării reproducerii, ce are la baza clasificării gradientul termic. În așa fel, pentru speciile fl. Nistru și r. Prut există următoarele grupe ecologice, în funcţie de perioada demarării procesului reproductiv: 

  • Primăvara devreme în diapazonul temperaturilor 6-12 ºC (știuca, scobarul, bibanul, avatul, babușca ș.a.). 
  • La mijlocul primăverii – sfârșitul primăverii în diapazonul temperaturilor 10-16 ºC (șalăul, plătica, ocheana ș.a.).
  • La mijlocul primăverii – mijlocul verii în diapazonul temperaturilor 16-23 ºC (scrumbia de Dunăre, morunașul, carasul argintiu, crapul, roșioara, somnul ș.a.).

În unele cazuri, speciile menționate se pot reproduce și în afara perioadelor descrise, mai ales în condițiile schimbărilor climatice rapide și a modificărilor antropice de habitat. În scopul asigurării condițiilor pentru reproducerea naturală a resurselor piscicole în anul 2021, Agenția de Mediu a stabilit pentru obiectivele acvatice piscicole naturale din interiorul Republicii Moldova o perioadă de prohibiție a pescuitului de 75 de zile consecutive, începând cu 1 aprilie și până pe 14 iunie, reieșind din propunerile instituțiilor știinţifice de profil (Institutul de Zoologie, Centrul pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „AcvaGenResurs”) și a Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Este strict necesar ca fiecare dintre noi să conștientizeze că în această perioadă scurtă de timp, dar foarte importantă, și resursele piscicole „au dreptul la recuperare”.


Dr. hab. Dumitru BULAT,
Institutul de Zoologie

 

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 350

Susține Natura.md: Devino Patron!