Acasă la Anton Pann
natura.md
Oct 12, 2021 12:18
2626
0
În cartierul evreiesc din București se află casa în care a locuit Anton Pann, poet, folclorist, profesor de muzică religioasă, publicist și compozitor al muzicii imnului național al României. Locuința găzduiește astăzi un muzeu modern, cu mai multe expoziții, denumit Casa Memorială Anton Pann.
Foto: Mircea Mitrofan
Casa Memorială Anton Pann se află în centrul Bucureștiului, în apropiere de Biserica Sfântul Stelian-Lucaci, în a cărei strană dreaptă a cântat Anton Pann. E prima și singura casă în care Anton Pann a fost proprietar (în casa de la Râmnicu Vâlcea a locuit cu chirie). La 20 februarie 1848, scriitorul a cumpărat casa împreună cu locul de la o văduvă și a fost trecută pe numele soției lui Anton Pann, Ecaterina. Există și o fotografie de la sfârșitul secolului al XIX-lea care prezintă imaginea vechii case.
Aici Anton Pann a realizat cea de-a doua ediție a capodoperei sale, „Povestea vorbei”, și mai apoi, „Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea”. Povestea vieții scriitorului este expusă într-un spațiu inedit, ilustrat cu personaje din opera lui Anton Pann. Casa are o curte destul de îngustă, un pridvor, o introducere sau casa de bilete, o pivniță cu vinuri, Expoziția Biografie și context istoric, Expozița București la mijlocul sec. XIX, Sala de muzică, Expoziția Scriitor, editor, tipograf, Expoziția Povești.
Foto: Mircea Mitrofan
În această casă, Anton Pann a scris cărțile sale și a compus muzică la chitară. În Sala de muzică sunt expuse 23 de instrumente muzicale reprezentative pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea (fluier sau flaut, mandolină sau balalaică, tobe, chitare etc), o arhivă de sunete, partituri și piese vocale și intrumentale, laice și religioase compuse de Anton Pann. Într-un alt colț al încăperii, frumos explicate și încadrate, poți să asculți cântece de-ale lui Anton Pann - de la Tatăl nostru, care azi e doar un pic mai ritmat decât atunci, până la cântecele din volumul Spitalul amorului, una dintre cele mai importante cărți în care poetul a publicat versuri proprii și culese.
Foto: Mircea Mitrofan
Lângă Sala de muzică se află expoziția Scriitor, editor și tipograf, iar aici veți descoperi o tipografie veche. În următoarea cameră se află un praxinoscop, un dispozitiv de animație, inventat în Franța în 1877, de C.E. Reynaud . Acest dispozitiv prezintă publicului desene animate realizate manual.
Foto: Mircea Mitrofan
Călătoria noastră se termină cu vizitarea pivniței, o cameră mică sub pământ, cu pereți din cărămidă și o scară îngustă. Beciul adăpostește „rasteluri de vin” în care stau cuminți sticle-butaforie, vopsite în alb și însemnate cu cugetări despre bețivi culese și scrise de Anton Pann: „Una gândește cârciumarul / alta gândește bețivul”, „Umbă pe drum beat / Ca câinele turbat”, „Bețivii șunca iubesc / Și limbile cinstesc, / Ghiudenurile le plac / Ș-orice uscături se fac.”. În pivniță veți vedea și o carte cu versuri, scrisă în limba slavă.
Mircea MITROFAN
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 355
Susține Natura.md: Devino Patron!
