Devino Patron!

Adolescenții se apropie de Natură

Adolescenții se apropie de Natură

Obișnuim să credem că în ziua de azi toți tinerii stau lipiți de ecrane și nu-și savurează copilăria în sânul naturii, așa cum făceau părinții lor. Deși e adevărat că generația tânără are la dispoziție multe surse de divertisment, totuși adolescenții nu neglijează Natura. Am întrebat câțiva copii despre cum au ajuns să învețe despre păsările sălbatice de la o vârstă fragedă și ce pot transmite semenilor de aceeași vârstă.

 

Paul Lomaca, 12 ani, or. Chișinău:

Mi-a plăcut mereu să observ mamifere, păsări, crustacee, tot felul de viețuitoare de acest fel. Dar au început să mă intereseze păsările atunci când părinții mei au început să meargă în expediții. După ce am văzut unele specii, am înțeles cât de frumos este acest hobby și a început să-mi placă. Păsările mă fascinează mereu prin mărimile și penajul lor, dar cel mai tare mă impresionează abilitatea lor unică de a zbura. Vreau să le transmit copiilor de vârsta mea să lase lumea virtuală și să pășească spre cea reală, și să lase deoparte tehnologia pentru a admira această lume frumoasă, impresionantă și magnifică.”

 

Lucian Durnea, 12 ani, s. Porumbeni, r. Criuleni:

Din copilărie am avut o pasiune față de animale la general, însă mai apoi am descoperit că îmi plac și păsările. Mă impresionează faptul că ele toată viața sunt libere, și mi-aș dori și eu să zbor ca ele. Cu unchiul meu, care e pasionat de păsări, merg deseori în plimbări și observ o varietate largă de specii, de care până atunci nu aveam nicio idee că existau. Tinerilor de vârsta mea le recomand să dea o șansă la orice, să descopere ce le place cu adevărat, inclusiv și studierea păsărilor; să protejeze mediul înconjurător și natura. Eu cred că Natura trebuie păstrată, zeci de specii dispar în fiecare zi, iar populațiile lor evoluează în descreștere.”


Vlad Zelinschi, 14 ani, or. Chișinău:

Prima mea amintire legată de îndrăgirea păsărilor este papagalul meu, Rico, pe care l-am primit acum 5 ani. Ulterior, mama mi-a propus să particip la evenimentul Zilei Internaționale a Păsărilor, unde am descoperit cât de interesante și diverse sunt păsările. Ele îmi plac deoarece sunt răspândite peste tot, le vezi și auzi pe tot parcursul zilei, ne scapă de insecte. Pe tinerii de
vârsta mea îi sfătui să găsească hobby-uri care le plac și sunt benefice pentru dezvoltarea lor
.”


Adriana Rață, 17 ani, s. Sipoteni, r. Călărași:

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană

Nu am crezut niciodată că voi îndrăgi atât de mult natura, în special păsările. Era începutul lunii septembrie, primele săptămâni în care am pășit treapta liceală, când am văzut un sticlete (Carduelis carduelis). Inițial nu știam ce este, dar m-am informat și ulterior s-a declanșat dorința de a studia tot mai mult. Pentru mine, păsările sunt o modalitate de a interacționa cu natura și mediul. Studierea acestora mă ajută la menținerea memoriei, atenției, la dezvoltarea capacității de observare și, nu în ultimul rând, mă relaxează. Aș recomanda tinerilor de vârsta mea să pună accent mai mult pe activitățile care îi detașează de gadgeturi și lumea virtuală. O ieșire în sânul naturii are efecte pozitive multiple asupra omului, în special asupra tânărului în devenire. Îndemn copiii, viitoarele personalități, să studieze și să protejeze mediul natural, pentru ca relația om-natură să persiste și să evolueze în continuare.


Mihai Ghilan, 17 ani, or. Căușeni:


De mic copil sunt uluit de frumusețile pe care natura ni le poate oferi. Încă din clasele primare doream să fiu zoolog, aveam multe enciclopedii despre animale și în general despre mediul înconjurător. Însă pasiunea pentru păsări o am doar de câteva luni. O simplă lișiță și câțiva fazani pe care îi vedeam des lângă un lac din apropiere mi-au trezit un interes și o curiozitate ca nimic altceva. Pot afirma cu certitudine că nu doar păsările sunt atractive pentru mine: mamiferele mereu au avut un loc special în inima mea și mereu o să mă bucur dacă o să văd o veveriță sau o căprioară în pădurea din apropiere. Personal consider că adolescenții și copiii din prezent sunt prea atașați de tehnologie și dezlipiți de realitate. Mulți dintre ei nu știu ce vietăți locuiesc în grădina, lacul sau pădurea de alături. Pentru mine e trist să văd că nu tuturor le pasă de natură. Trebuie să fim mai păsători, căci dacă nu vom fi noi, cine altcineva?”


Silvia URSUL
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 355

Susține Natura.md: Devino Patron!