Arde Moldova
Gest necugetat sau crimă premeditată - cum poate fi calificat gestul celor care dau foc miriştii, vegetaţiei uscate din câmpuri, de pe marginea drumurilor, a lacurilor, râurilor?
Săptămâna trecută, echipa noastră a vizitat mai multe localităţi, de la nord la sud, de la est la vest. Peste tot urme ale pârjolului sau inele de foc care distrug definitiv tot ce este viu pe areale extinse. În fiecare primăvară şi toamnă acelaşi tablou care demonstrează atitudinea sălbatică pe care o manifestăm faţă de natura R. Moldova. Mesaje de disperare ajung la redacţie din
partea cetăţenilor responsabili.
„Aproape zilnic trec pe această porţiune de drum - R14. Până ieri mă bucuram, admiram şi mă însufleţea orice firicel de iarbă de pe pământ şi pasăre din zbor. Din stufăriş ieşeau la soare fazani, femelele erau preocupate cu micuţii puişori. Alte mii de vieţuitoare îşi duceau liniştit viaţa. Astăzi, 4 aprilie, m-am întors acasă zdrobită după vederea unui adevărat act de barbarism – totul s-a transformat în scrum. Cine mă poate ajuta?”, ne întreabă Valentina Jamba de la Soroca, fidelă prietenă a revistei NATURA.
Şi pe reţelele de socializare apar tot mai multe semnale – arde Moldova şi noi suntem neputincioşi în faţa acestei sălbăticii. Să ştiţi că focul nu cruţă pe nimeni – când arde miriştea, stufărişul, alt înveliş vegetal, arde toată microfauna şi microflora solului. Unii fermieri şi astăzi cred că dacă aprind iarba uscată, scapă de toţi dăunătorii şi de toate grijile câmpului. Nimic mai greşit, strigă de ani de zile ecologiştii. Buruienile şi paraziţii dispar doar pentru început, iar consecinţele distrugerii solului se simt asupra roadei. În afară de sol, suferă toate vietăţile. Fumul gros care se ridică de la arderea vegetaţiei provoacă intoxicaţii ale căilor respiratorii, patologii ale mucoasei ochiului, afectând îndeosebi copiii şi persoanele sensibile la alergii. Să reţinem că orice ardere în natură înseamnă eliminarea dioxinelor în atmosferă, iar dioxinele, se ştie, generează bolile canceroase.
Legea interzice arderea vegetaţiei şi prevede amendarea răufăcătorilor - persoanele fizice plătesc amenzi de până la 7.500 de lei, iar cele juridice până la 25 de mii de lei. Dar, rar cine este prins asupra faptei. Am rămas surprinsă să citesc în raportul Inspectoratului Ecologic de Stat (IES) că în anul 2015 au fost depistate doar 7 cazuri de ardere a miriştilor (!), deşi au fost verificaţi peste o mie de agenţi economici. Mai mult, dacă în perioada 1995-2000 miriştile erau incendiate pe suprafeţe de zeci de mii de hectare, în 2015 acestea s-au redus considerabil – mai puţin de 400 hectare anual.
Arde Moldova. Ne ustură ochii de fum. Pământul mănos devine scrum. Amenzi derizorii. Statistici „îmbucurătoare”.
Cine ne poate ajuta?
Lilia CURCHI
Articol publicat în numărul 302
Susține Natura.md: Devino Patron!