Arenda pădurilor prin prisma principiului de lobby și advocacy

În anul 2008, când Vasile Tarlev era prim-ministru, iar Vladimir Voronin – președinte al R.Moldova, a fost emisă o Hotărâre de Guvern (nr. 187 din 20.02.2008) prin care se stipula că pădurile statului puteau fi date în arendă până în 49 de ani. Această HG echivala, practic, cu privatizarea (camuflată a) unui bun public, deoarece, conform Constituției din 1994, fondul forestier național este proprietatea statului (fără drept de privatizare). Despre hotărâre, însă, din cauza intereselor regimului politic de atunci și lipsei unei dezbateri publice, s-a aflat, din păcate, câțiva ani mai târziu, în momentul în care consecințele arendei au devenit vizibile. În jur de 11.500 de hectare fuseseră, deja, înstrăinate, „în scopuri cinegetice și recreative”.

În aceste circumstanțe și, ținând cont de schimbarea contextului politic, Mișcarea Ecologistă din Moldova (MEM) a gândit, a planificat și a declanșat o campanie de advocacy, a cărui scop final era abrogarea acestei hotărâri și, în consecință, reîntoarcerea pădurilor în proprietatea deplină a statului. Pentru a-și atinge țelul, MEM a recurs la numeroase tactici de advocacy, care, în cele din urmă, după o campanie perseverentă de câțiva ani, au dat rezultatele mult așteptate.

De exemplu, începând cu anul 2013, revista „Natura” a organizat o campanie de presă la nivel naţional, găzduind neîntrerupt o serie de opinii, articole informative, apeluri, scrisori deschise către diverse ținte – factori decizionali (gradual, de la conducerea Moldsilva, ministrul Mediului – la prim-ministru și președintele RM) dedicate temei respective, iar în anul 2014, aproape fiecare număr a inclus câte minimum o rubrică (adesea o pagină) privind subiectul arendei pădurilor. Simultan, MEM a mobilizat şi alte instituţii mass-media (TV, radio, presa scrisă, rețele sociale) creând o platformă comună, extinsă la nivel naţional, care a conferit dimensiuni sociale, ecologice, comunitare şi economice, campaniei de informare, sensibilizare, conștientizare a cetăţenilor şi factorilor de decizie. Implicarea celor mai diverse instituţii mass-media, inclusiv la nivel regional, raional și local, a generat în scurt timp un puternic curent de opinii în favoarea protecţiei pădurilor şi abrogării HG din 2008. Ciclul de emisiuni televizate şi radiofonice la nivel naţional „Natura în obiectiv” (TV Moldova1) și „EcoMonitor” (Vocea Basarabiei) cu referire la privatizarea camuflată a fondului forestier de stat, a alertat autorităţile centrale, care au solicitat informaţii şi verificări în teren asupra modului de dare în arendă a pădurilor statului.

Diverse personalități consacrate din domeniu (și nu doar), la sugestia organizatorilor campaniei, s-au alăturat cauzei. Ba mai mult, „Apelul pentru salvarea Fondului Forestier Național” adresat prim-ministrului de atunci, Iurie Leancă, a fost semnat de peste 50 de personalități, de reprezentanți ai oamenilor de știință, ai profesioniștilor din silvicultură și ai societății civile (am putea zice că a luat forma unei petiții). Aceste demersuri publice (scrisori deschise, apeluri repetate) au intrat, concomitent, pe fluxurile agenţiilor de ştiri şi în principalele instituţii de stat – Guvern, Parlament, Preşedinţie. 

Casă particulară construită în pădurea de la Durlești. Captură foto cu ajutorul dronei. Foto: Lilia Curchi

Problema devenise parte din subiectele fierbinţi din societate şi intrase, cu toată rezistenţa grupurilor de interese, în agenda de lucru a guvernanţilor. Opinia publică solicita o decizie finală din partea conducerii R.Moldova. Analizând structura demersurilor și documentelor lansate în spațiul public și expediate către autorități, vom sesiza că ele expun problema, istoricul și modalitățile de rezolvare a sa ori le reamintesc funcționarilor vizați despre evoluția cauzei (regres, stagnare sau progres).

În cazul de față, propunerile primare de soluționare a problemei au fost următoarele:
„1. Crearea unui grup de experți independenți pentru evaluarea stării reale din Fondul Forestier Național și stabilirea focarelor și nivelului de corupție din „Moldsilva”;
2. Inițierea reformării Agenției „Moldsilva” și transferarea ei în subordinea Ministerului Mediului;
3. Anularea HG și a Regulamentului de dare în arendă a pădurilor din anul 2008. O comisie guvernamentală, cu reprezentanți ai societății civile, organizațiilor ecologice și academice, să facă pe teren o evaluare a tuturor contractelor de arendă și respectării prevederilor contractuale;
4. Dizolvarea Gărzii Forestiere de la „Moldsilva”, ca unul dintre elementele-cheie în organizarea și asigurarea funcționării procesului de colectare a banilor cash de la silvicultori din contul tăierii și arendării pădurilor, transferarea întregului control asupra pădurilor la Inspectoratul Ecologic de Stat și Ministerul de Interne;
5. Curmarea tradiției de folosire a instituțiilor statului împotriva celora care ridică și aduc problemele în spațiul public și asigurarea confidențialității și a integrității fizice tuturor silvicultorilor onești, funcționarilor, inspectorilor și cetățenilor, care vor să depună mărturii despre contractele de arendă, tăierile ilicite și schemele existente de colectare a banilor cash pentru cei de mai „sus” sau de la „centru”. ”

Multe dintre aceste demersuri și documente de poziție, analize, scrisori etc. au fost însoțite și de altă formă de lobby – întâlniri programate sau „întâmplătoare” la diverse conferinţe, întruniri, şedinţe sau evenimente importante. În acest sens, menționăm una dintre întrevederile foarte importante la care au fost audiate rapoartele înaintate de Alecu Reniță (președintele MEM), Gheorghe Șalaru (fostul ministru al Mediului) și Ion Guceac (secretar științific general al Academiei de Științe a Moldovei la acel moment) pe subiectul necesității modificării politicii naționale cu privire la protecţia mediului înconjurător şi a resurselor naturale (dezvoltare durabilă), inclusiv perspectiva de extindere a fondului forestier național până la 20% din teritoriu și soluționarea ecologică a problemei arendei pădurilor.

Este vorba de ședința din 11 noiembrie 2013 a Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova, care a reunit la un loc factorii decizionali de cel mai înalt rang din stat. În urma acestei întâlniri, Consiliul „a luat o decizie în care recomandă instituțiilor abilitate ale statului să ajusteze legislația națională în domeniu la standardele Uniunii Europene și să realizeze reforma instituțională a structurilor de protecţie a mediului”.

Casă particulară în pădurea de la „Poienița veselă”. Captură foto cu ajutorul dronei. Foto: Lilia Curchi

O altă componentă importantă a campaniei de advocacy a constituit-o lucrul cu comunitățile locale afectate de construcțiile de vile din pădurile învecinate cu localitățile lor. Nemulțumirile, protestele și acțiunile comunităților locale au extins frontul anti-arendă și au implicat un mare contingent de cetățeni, hotărâți să-și apere drepturile lor tradiționale la păstrarea pădurilor din preajma localităților lor. De exemplu, lobby indirect a fost realizat de către locuitorii comunei Sociteni (Ialoveni), „care s-au pomenit peste noapte cu arendașii pădurii din localitate pregătiți a intra cu drujbele și topoarele pentru a curăța terenul și a construi imobile. Localnicii, în fața pericolului de a rămâne fără pădure, au ieșit să-și apere bunul moștenit de la strămoși – au blocat traseul Chișinău – Hâncești, au scandat lozinci și au afișat mesaje precum „Pădurea strămoșilor în mâinile burtoșilor” sau „Vrem justiție independentă”, au protestat în fața Guvernului, s-au confruntat cu muncitorii angajați pentru lucrările de defrișare” (revista națională „Natura”, mai 2013).

Prin urmare, cei afectați direct de aceste acțiuni au pus în aplicare și altă tehnică de advocacy, coercitivă – demonstrațiile/protestele, adoptând o strategie de confruntare. MEM a susținut „poziția oamenilor de la Sociteni și din alte localități care nu permit tăierea pădurii. E o crimă să intri în pădure, să dobori copacii, să betonezi poienile și să construiești palate pentru îmbogățiții tranziției. Codul Silvic interzice și pedepsește asemenea activități. Legea nu permite niciun fel de gard, niciun fel de construcții. În spatele unor astfel de abuzuri stau persoane care dau și iau mită, corup și implică demnitari de diferite ranguri. Spre final, ei cumpără o hotărâre a judecătoriei și își bat joc de oameni, de lege, de instituții. Intră în pădurile statului ca niște barbari. De fapt, trebuie ca Moldsilva să-și asume greșeala și să anuleze contractele de arendă a pădurii, care, conform Constituției aparțin poporului” (Alecu Reniță).

Subliniem, de asemenea, că pe durata campaniei, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a fost ținut la curent, de către MEM, cu activitățile desfășurate și atitudinea autorităților față de dosarul arendei suprafețelor forestiere, îndeosebi, fiindcă UE finanța împădurirea țării. Mai adăugăm că pe întreaga durată a campaniei de advocacy, MEM a avut o conlucrare bună cu Consiliul Național al ONG de Mediu, cu platforma națională a Parteneriatului Estic și cu cei trei miniștri ai Mediului (Gheorghe Șalaru, Valentina Țapiș, Valeriu Munteanu).

Toate aceste elemente de advocacy (dar și altele), sintetizate mai sus, au contribuit la atingerea scopului propus, și anume – modificarea/abrogarea Hotărârii de Guvern nr. 187/20.02.2008, astfel încât să nu mai fie permisă privatizarea Fondului Forestier național, bun public.

Într-un final, după numeroasele eforturi demarate în această direcție din 2012 până în 2016 și a unor perioade îndelungate de tergiversări, instabilitate politică, lipsă de progres, Hotărârea de Guvern nr. 770 din 17.06.2016, a dat curs cerinţelor insistente ale ecologiştilor, a făcut dreptate cetățenilor, stopând arenda şi readucând pădurile înapoi poporului.

Articol realizat în cadrul proiectului „Lobby şi advocacy – pentru o guvernanţă de mediu durabilă şi democratică”, implementat de Mişcarea Ecologistă din Moldova și susţinut de Programul de Granturi al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova.

Susține Natura.md: Devino Patron!