Atelierul obiceiurilor tradiționale
natura.md
Apr 22, 2025 06:02
15
0
Revenirea la simplitate, respectiv, la autentic și la valorile de altădată, se realizează astăzi prin oamenii de cultură, mai sensibili la frumos. La Criuleni, orășelul atractiv și curat unde curge lin râul Nistru, Elena Frumosu, șefa Secției Cultură și Turism, a inițiat un atelier al tradițiilor și obiceiurilor casnice. Echipa secției cultură are scopul ca să promoveze tot ce a fost în trecut bun, util, național, făcut de țăranii noștri din fibrele sufletelor lor.
După ce balconul Casei de Cultură din Criuleni a fost amenajat, încălzit, împodobit cu obiecte și instrumente vechi, cele create și păstrate de strămoși, cu o minibibliotecă de cărți și enciclopedii, pe teme de etnografie, culinărie, obiceiuri și tradiții etc., datorită grijii și îndemânării doamnelor Aurelia Rotaru și Natalia Roșco, atribuții care se înscriau pe agenda zilei, încăperea, aducătoare de trecut glorios, a primit avizul ca aici atelierul să-și desfășoare ședințele. „Atelierul de joi”, așa a fost intitulat acest proiect, aprobat printr-un regulament oficial, așa încât și munca în comun cu oamenii talentați din această zonă să aibă spor și efect. Astfel, în fiecare zi de joi, aici, în balconul Casei de Cultură, mașinile de cusut, stativele, urzitoarea și alte instrumente vechi se vor aduna într-o horă a muncii, în ședințe practice, cu meșteri din satele Criulenilor, oameni gospodari, care respectă tradițiile strămoșilor. Aici, se va învârti suveica, vor hurui mașinile de cusut, războaiele de țesut vor bătători în urzeală kilometri de pânză sau covoare, iar munca va spori în aroma bucatelor tradiționale și a cântecelor populare. În sofca, cu vârsta de un veac, dăruită de Elena Samoilă, se vor aduna toate comorile spirituale – tradiții și obiecte neuitate și mai departe predate generațiilor viitoare. Poate așa revenirea la simplitate și autentic va readuce bunătatea și apropierea între oameni.
Prima ședință de lucru a atelierului a avut loc, bineînțeles, joi, 27 martie. Sărbătoarea istorică a zilei Marii Uniri a încurajat plenar armonia celor două evenimente: unitatea, la care mai visează românii (de fapt, deșteptarea la care să se-nchine și cruzii dușmani) și resuscitarea tradițiilor care ne mențin pe noi, ca popor. Primul atelier de lucru l-a deschis meșterul popular, Natalia Cangea din Zolonceni, care a prezentat o lecție de confecționare a mărțișoarelor ce vor fi dăruite și agățate în pomi la sfârșitul lunii martie, împreună cu toate dorințele sufletești. E o tradiție la Criuleni, respectată de 14 ani, ca, la sfârșitul lunii martie, mărțișoarele să împletească o horă veselă cu florile pomilor, iar acest maraton nu va lipsi nici în 2025. Tezaur uman viu, Natalia Cangea a instruit mai multe „eleve”, aflate la vârsta maturității, acestea fiind doamnele de la cultură, din Criuleni. Au fost confecționate mărțișoare tradiționale, cele pe care le purtau cu multă mândrie firească românii, meșterița N. Cangea, menționând că o asemenea bijuterie națională începe de la șnur – firele alb și roșu, împreunate și purtate adeseori la mână, unii și-au făcut un obicei și nu se despart de acest șnur 365 de zile. În trecut, mamele chiar legau acest fir la mânuțele sau piciorușele copiilor, având credința că au efecte terapeutice și îi vor crește sănătoși, ferindu-i de pericole. Copiii, spune meșterul popular, care se află mereu printre tineri și le transmite meșteșugul, cred că firul alb și roșu, legat într-o cunună, le poartă noroc. O fi sau nu această certitudine infantilă un crez, cert este că mărțișoarele păstrează poveștile copilăriei. Și Elena Frumosu reîmprospătează o poveste din trecutul copilăriei sale, că primul ei mărțișor îi amintește de mătușa Natalia și de toți anii ei fericiți. Mărțișorul, trecut prin mâinile meșterului, fie împletit, croșetat sau creat de fantezia omului, transmite și dragostea suflată pe el, spre deosebire de cel cu o frumusețe comercială.
Atelierul a reunit mai multe doamne de la biblioteci, muzee, care au lăsat pe câteva ore activitatea de birou și au venit la un master class sau, mai bine zis, la întâlnirea cu onorurile noastre tradiționale. Au susținut inițiativa ca prima ședință a „Atelierului de joi” să se desfășoare în lumina caldă a primăverii doamnele Aurelia Rotaru, Natalia Rojco, Natalia Poprițac, Cătălina Istrati, Larisa Breanic, Elena Samoilă, Melania și Elena Sclifos, Tatiana Rotaru, Tatiana Ghilețchi Onițcani, acompaniate de muzica lui Simion Lupan.
„Atelierul de joi” va avea loc la Criuleni în fiecare mijloc de săptămână, invitând oamenii să se relaxeze mai altfel – recapitulând trecutul ca o formă de mulțumire și respect înaintașilor, care ne-au lăsat ca tezaur munca cea de toate zilele. Doamna Elena Frumosu își dorește ca în acest atelier să fie atrași tineri prin care să perpetueze tradițiile, iar activitatea în acest atelier să devină un obiectiv de atracție turistică.
Autor: Silvia Strătilă
Articol publicat în revista NATURA, nr. 398
Susține Natura.md: Devino Patron!
