Când apele Moldovei vor lua puritatea picăturilor de rouă?

natura.md Mar 22, 2021 04:13 2583 0

Râul Prut în preajma satului Pererita. Foto: Alecu Reniță

Apa este începutul și continuitatea vieţii pe Planeta Albastră, apa este sănătatea pământului și a tuturor vietăţilor, apa este cea care perpetuează specia umană și asigură viaţa celor peste 7 miliarde de oameni. La scară globală nu avem, pe deplin, înţelegerea importanţei apei în viaţa zilnică, dar e suficient să ne lipsească pe câteva ore ca să-i simţim lipsa și să ne dăm seama că fără apă ne pierdem și dispărem în 4-5 zile.

Deși apa este sinonimul vieţii și reprezintă cea mai mare minune și bogăţie a Terrei, nu o preţuim cât o avem și intrăm în panică imediat ce îi simţim lipsa. Fiecare ţară se străduie să-și asigure rezervele necesare de apă dulce și tehnică și e gata să-și apere prin toate mijloacele sursele de apă dăruite de Dumnezeu unei sau altei naţiuni. Mai putem spune că nu toate popoarele au cultul apelor și nu toate știu să preţuiască la justa lor valoare o bogăţie de milioane de ori mai scumpă decât aurul.

Ar putea fi o imagine cu 1 persoană, corp de apă şi natură
Cu barca în Delta Dunării. Foto: Alecu Reniță

Republica Moldova nu este o bogată în ape. Când e vorba de reţeaua hidrografică în ansamblu, cifrele ne impresionează; avem peste 3200 de râuri, râuleţe și pâraie constante cu o lungime totală de 16 mii km, dar 90 la sută din ele au o lungime mai mică de 10 km. Poziţionată geografic într-o zonă a Europei cu umiditate insuficientă, R. Moldova se confruntă periodic cu secete îndelungate și inundaţii devastatoare, cu temperaturi ridicate pe timp de vară și precipitaţii bruște, cu îngheţuri pe timp de iarnă de până la minus 30°C și lipsă de zăpadă.

Deocamdată, râurile Nistru și Prut rămân în continuare principalele surse de ape ale Republicii Moldova. Fluviul Nistru izvorăște în munţii Carpaţi și după ce parcurge o distanţă de 1362 km ajunge la Cetatea Albă, unde se varsă în Marea Neagră. Suprafaţa bazinului hidrografic a Nistrului este de 72100 km² , iar debitul de scurgere multianual constituie 10,7 km³. Râul Prut, cu o lungime de 967 km, își are izvoarele în munţii Carpaţi, deţine un bazin hidrografic de 27500 km² și formează un debit de scurgere multianual de 2,9 km³.

Ar putea fi o imagine cu natură şi corp de apă
Fluviul Nistru la Vărăncău. Foto: Alecu Reniță

Împreună, bazinele hidrografice ale Nistrului și Prutului ocupă 81,4% din suprafaţa Republicii Moldova, celelalte 18,6% revin apelor ce se revarsă direct în lacurile Mării Negre și ale Dunării.

Merită să cunoaștem că râurile mici alcătuiesc o reţea hidrografică foarte extinsă și numărul lor total este de 3200. Majoritatea absolută a râurilor mici au o lungime ce nu depășește 10 km și doar râurile Răut, Cogâlnic, Bâc, Botna, Cubolta, Ciuhur, Căinari, Ichel, Ciuluc, Ialpug și Camenca (după renaturalizare) depășesc lungimea de 90 km. Practic, la fiecare km2 din suprafaţa ţării revin 0,48 km de râuri ceea ce constituie un indice foarte bun.

Ar putea fi o imagine cu natură
Râul Lopatnic în preajma Stâncii Țiglău de la Corjeuți. Foto: Alecu Reniță

Nu există localitate în Moldova în care să nu existe un râuleţ, pârăiaș sau izvor. Din păcate, populaţia a transformat râurile mici în canale de depozitare și scurgere a deșeurilor. Real, nici unul dintre râurile mici nu furnizează apă potabilă pentru comunităţile rurale, iar apa din majoritatea absolută a râurilor mici nu este bună nici pentru irigare, nici pentru scăldat, nici pentru adăpatul animalelor. La fel, râurile mici nu au fâșii forestiere de protecţie, filtre silvice și biologice, care le-ar diminua poluarea și ar conduce la reducerea nutrienţilor. Împădurirea râurilor mici și a iazurilor ar trebui să devină un obiectiv major pentru autorităţile locale și naţionale, pentru ONG-uri și comunităţile riverane.

Ar putea fi o imagine cu copac, cascadă şi natură
Cascadă pe râul Saharna. Foto: Alecu Reniță

Apa de calitate bună înseamnă sănătate, iar apa poluată înseamnă boli, suferinţe și moarte. Despre ce fel de viaţă și oameni sănătoși putem vorbi, dacă mai mult de 60 la sută din populaţia ţării consumă apă poluată?!

Ar putea fi o imagine cu pasăre, iarbă, natură şi corp de apă

Am putea enumera un număr impresionant de cauze obiective și subiective care au condus la degradarea și poluarea apelor din Republica Moldova, am putea găsi vinovaţi la fiecare izvor sau fântână poluată, am putea face o Carte neagră, în care să trecem toate barbariile omului făcute împotriva naturii și, în final, împotriva sa. Totuși, Mișcarea Ecologistă din Moldova și revista NATURA urmăresc puţin altceva: de a-l face pe fiecare om să se simtă parte integrată din natură, să poarte răspundere pentru pământul natal, pentru ape, păduri, păsări și plante, să-l ajute să iubească tot ce îl înconjoară și să se bucure de frumuseţea răsăritului de soare și de curăţenia picăturii de rouă. Suntem siguri că atunci și apele Moldovei vor lua puritatea picăturilor de rouă.

Ar putea fi o imagine cu natură
Râul Răut în arealul Rezervației cultural-naturale Orheiul Vechi (localitatea Mășcăuți). Foto: Alecu Reniță