Cărpineni
natura.md
Aug 17, 2020 01:02
4165
0
Sat, reşedinţă de comună în raionul Hâncești. Este situat la sud-vest de orașul Hâncești, pe valea râului Lăpușna, afluent de stânga al Prutului.
Fondat în secolul al XVIII pe baza mai multor așezări vechi, menționate în secolele XV-XVII.
Coordonate geografice: 46°46′19″ lat. N, 28°20′47″ long. E
Altitudinea localității față de nivelul mării – 51 m.
Suprafaţa satului – 10,22 km2 .
Gospodării individuale – 3 157 (2004).
Populaţia – 9 954 loc. (2004), 9 558 loc. (2014, 96, 69 % români). Comuna include în componența satele Cărpineni și Horjești.
Distanțe: 36 km până la Hâncești, 72 km până la Chișinău.
Staţie de c.f. la Chișinău (74 km).
Menţiuni documentare: Cărpineni, sat în țin. Orhei, ocolul Cogâlnicului (1803). Una dintre vechile așezări de pe moșia satului apare menționată cu denumirea Topor încă în anul 1493. Documentul din 3 martie 1493 amintește și de moșia Toporăștilor, care aparținea nepoților lui Ioanăș Topor, probabil fondatorul satului Topor.
Prin documentul din 14 ianuarie 1680 Duca voievod întărește stăpânire asupra moșiei acestui sat Episcopiei Hușilor.
În 1744 domnitorul Ioan Mavrocordat poruncește câtorva demnitari să hotărnicească moșiile satelor Toporul și Plopul. Ulterior satul Topor a fost inclus în componența localității Cărpineni, care luase ființă la sfârșitul sec. al XVIII-lea. Documentele atestă și o veche moșie Carpăna de pe Lăpușna.
De mențiuni documentare vechi dispune și satul Horjești din componența comunei Cărpineni. Primul document de atestare a localității datează din anul 1442. Unele hrisoave mărturisesc că Stan Horja avea aici privilegii de stăpânire acordate de domnitorii dinaintea lui Alexandru cel Bun (1400-1432).
Horjeștii lui Stan Horja e menționat și în uricul lui Ștefan cel Mare din 9 decembrie 1473. Actualele toponime din zonă Mărgilați, Negrea și Scorțești ne amintesc de vechii proprietari de moșii Mărgilat, Negri și Vlad Scoarță.
,,Condica liuzilor” din 1803 înregistrează satul Cărpineni cu 73 de liuzi (birnici) ai spătarului Matei Costache, care plăteau impozit trimestrial 270 de lei și impozit anual 1.820 de lei.
Recensământul din 1817 localizează satul Cărpineni în țin. Orhei, pe râul Lăpușna, cu 136 de gospodării țărănești, moșia având în lungime 5.000 de prăjini și în lățime 1.800 de prăjini, măsurând în total 3.635 de fălci, dintre care 1.900 fălci pământ lucrător, 800 fălci pășune, 500 fălci fâneață, 400 fălci pădure și 35 fălci sub vatra satului. Biserica din sat era slujită de 2 preoți, un diacon și un pălămar.
Alte mențiuni documentare din sec. al XIX-lea: Cărpineni, sat în jud. Chișinău, 506 case, 3.801 locuitori (1.571 bărbați și 1.430 femei), stație de poștă cu cai, târg săptămânal, 74 verste până la centrul administrativ de județ Chișinău (1859); 698 case, 3.473 locuitori, 2.368 vite cornute mari, 2.884 oi, 796 cai de tracțiune, fabrică de cașcaval, stație de poștă, zi de târg, prăvălii (1870); 4 246 locuitori (1897).
,,Dicționarul geografic al Basarabiei” din 1904 indică pentru Cărpineni 355 de case, cu o populație de 2.722 de locuitori, țărani români, în mare parte răzeși, posesori de hrisoave și anafore vechi. Localitatea se afla la hotarul dintre județele Chișinău și Ismail. Avea o biserică cu hramul Înălțarea Domnului, o școală cu două clase, unde se învăța însă numai în rusește, de altfel, ca peste tot în Basarabia din timpul țarismului.
La reforma agrară din anii 1918-1924, organizată și condusă de ,,Casa Noastră”, instituție agroadministrativă a Statului României, 553 de familii din sat au fost împroprietărite cu 2.021 hectare de pământ. La Cărpineni funcționa deja o școală primară de limbă română, un cămin cultural, poștă rurală cu post telegrafic.
În anul 1930 satul făcea parte din jud. Lăpușna, plasa Hâncești, și avea 5.678 de locuitori, majoritatea români (5.302).
Anii ’40 -’50 ai sec. al XX-lea vin cu evenimente și perturbații mari în viața basarabenilor: războiul din 1939-1945, seceta și foametea organizată de ,,biruitori” în 1946-1947, colectivizarea forțată, urmăririle și condamnarea la închisoare, deportările în pustietățile siberiene a oamenilor nevinovați etc. Satul a pierdut 59 de bărbați, căzuți pe front în țări străine. Peste 150 de săteni au fost persecutați și deportați de autoritățile regimului stalinist. Majoritatea locuitorilor au fost expropriați și lipsiți de mijloacele materiale de existență. Speranțe-speranțe întru vremuri mai bune.
Identități onomastice: Cărpineni, oiconim topographic, având la bază denumirea moșiei locale Carpăna, cărpinenii fiind numele comun al locuitorilor – ,,oameni trăitori pe moșia Carpăna“.
Nume de locuri din hotarul satului: Bozăria, Chetrăria, Chiscul Mare, Cotul, După Deal, Hârtopul Călugărului, Lacul, Mărgilați, Ocolul Cailor, Pădurea Veche, Piramida, Podișul Negrii, Rădiul, Târlichici, Valea Lupului, Valea Sâliștii, Valea Socilor, Valea Toporului, Valea Rece, Vatra Iazului.
Nume de familie frecvente în localitate: Albu, Alerguș, Apetrei, Arnăut, Bâtcă, Bolțun, Bostan, Burcă, Călugăreanu, Cărpineanu, Cerguță, Ciugureanu, Cobzac, Cojocaru, Croitoru, Curcudel, Decusară, Dimitriu, Donos, Drangoi, Eșanu, Florea, Furdui, Gorgan, Hatman, Holban, Ioncu, Iordan, Jereghi, Mandiș, Mantea, Moraru, Moroi, Moroșanu, Nanu, Nemțeanu, Pantea, Păduraru,
Secrieru, Stratu, Șendrea, Văraru, Vânagă, Verdeș, Vintilă, Zotea.
Monumente istorice: situri arheologice preistorice, vestigii de cultură materială din antichitate și din perioadele timpurii medievale.
Monumente de cult religios: Biserica Înălțarea Domnului (1854), Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1912).
Personalități marcante: Ștefan Holban (1886-1961), om politic și de stat, deputat în ,,Sfatul Țării”; Eugen Holban (1920-2015), scriitor, publicist, editor; Gheorghe Bostan (n. 1944), profesor universitar (UTM), doctor în științe fizico-matematice, specialist în tehnologia programării; Constantin Moscovici (n. 1962), compozitor, interpret de muzică ușoară.
Prof. Anatol EREMIA
Susține Natura.md: Devino Patron!
