Chişinăul şi spaţiile verzi

Anual, Biroul Național de Statistică publică date despre suprafața spațiilor verzi în municipiul Chișinău. Deși cifrele oficiale desenează o imagine relativ optimistă, activiștii și experții consideră că spațiile verzi din Chișinău se reduc din cauza construcțiilor care apar la tot pasul, a defrișărilor haotice și a lipsei unor prevederi care ar asigura un minim de spațiu verde pe lângă blocurile de locuit. Autoritățile locale rămân mult în urmă la capitolul inventariere a spațiilor verzi, însă măsura este necesară pentru protejarea și valorificarea acestora. 

Sunt câteva dintre reflecțiile pe care Asociația „Primăria Mea” le-a inserat într-un recent studiu care ilustrează situația spațiilor verzi din municipiul Chișinău, întocmit pe baza datelor oficiale  furnizate de instituțiile statului. Revista Natura vă oferă un rezumat al acestui material. Textul integral și original poate fi citit pe acest site. 

Ce este un spațiu verde?
Conform Legii Nr.591-XIV din 23.09.99 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, există câteva tipuri de spațiu verde: 
- parc (suprafață peste 20 de hectare, oferă posibilități de sport, jocuri, spectacole, într-un cadru vegetal bogat și variat).
- pădure-parc (spațiu amenajat pentru odihnă și agrement, poate avea teren de camping)
- grădină (suprafață între 3-20 de hectare, oferă spațiu de odihnă și recreere a locuitorilor din împrejurimi și are arbori, arbuști, flori și gazon).
- scuar (până la 3 hectare, este amplasat între străzi și are funcție de odihnă și de înlesnire a circulației pietonilor).
- spațiu verde din cuprinsul arterelor de circulație (arbori și fâșii de vegetație cu lățime diferită).

Sursă foto: www.ecopresa.md

Mai este verde Chișinăul?
Cu ceva timp în urmă, sintagma de „cel mai verde oraș” era adevărată în cazul Chișinăului. Comparativ cu multe orașe europene, chiar și astăzi încă mai avem acces rezonabil la spații verzi. Însă acest lucru nu este meritul autorităților din prezent, ci mai degrabă planificării sovietice. Normele de construcție din acele timpuri puneau accentul pe integrarea în peisajul existent și protejarea mediului înconjurător. De exemplu, micro-raioanele se construiau în zone de periferie și erau izolate prin spații verzi, iar blocurile erau aliniate astfel încât să privească în interior spre o zonă verde. Orașul sovietic era în mare parte de tip pietonal, unde oamenii aveau acces imediat la infrastructura socială, culturală și cea verde.

În prezent, multe indicii arată că orașul Chișinău nu mai este atât de verde cum era odinioară. Conform datelor oficiale furnizate de Biroul Național de Statistică (BNS), în anul 2018 fiecare locuitor al orașului Chișinău avea acces la 52,6 m² de spațiu verde, iar în municipiul Chișinău - 58,6 m² pătrați de spațiu verde per cap de locuitor. Situația în suburbii varia: în Vadul lui Vodă sunt peste 1000 m² per locuitor, pe când Durleștiul este sub minimul recomandat de OMS, cu doar 8,4 m².

Cât spațiu verde avem de fapt?
Deși datele oficiale arată că situația spațiilor verzi în capitală este bună, activiștii și experții de mediu susțin că acestea se diminuează. În 2017, Mișcarea Ecologistă Urbană a declarat că în ultimii 25 de ani, suprafeţele verzi din Chișinău s-au redus cu circa o mie de hectare. Tot ei au făcut un studiu care arată că din partea veche a orașului au fost defrișaţi circa 50% din copacii de pe marginea străzilor, iar în locul lor s-au amenajat spații de parcare.

În anul 2020, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a publicat documentul „Chișinău, Oraș Verde. Planificare Strategică”, care a reflectat datele primite de la BNS, indicând o suprafață constantă de 29,7% de spațiu verde. 

Totuși, autorii au menționat despre pierderea spațiilor verzi din ultimii ani datorită construcțiilor din
oraș. „Dat fiind că reglementarea spaț iilor verzi este slabă , deteriorarea rapidă a acestora și dispariț ia lor trebuie marcată ca una dintre problemele oraș ului Chișinău. Mai mult, spațiile verzi existente sunt rareori întreținute și utilizate la nivelul întregului lor potențial” au declarat autorii studiului.

O cauză a confuziei legate de suprafața spațiilor verzi este și lipsa inventarierii acestora. În campania electorală, candidatul Ion Ceban promitea că în termen de 6 luni va inventaria în totalitate proprietatea municipală pentru clasificarea tuturor zonelor verzi ale orașului, precum și crearea registrului electronic al tuturor parcurilor și spațiilor verzi. Pe data de 10 iunie 2020 Consiliul Municipal a adoptat o decizie care stabilea că protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi va deveni „o prioritate pentru primărie”.

Conform deciziei, viceprimarul de ramură urma să vină în termen de 45 zile cu un plan de acțiuni
privind „inventarierea, formarea (stabilirea și ajustarea hotarelor), înregistrarea, evidența, folosirea spațiilor verzi ale mun. Chișinău, organizarea cadastrului spațiilor verzi, extinderea spațiilor verzi pe fiecare categorie de spații verzi”.

Din păcate, planul nu este disponibil publicului nici până azi și nu se cunoaște dacă este finalizat.
Din păcate, lipsa de transparență a autorităților locale adâncește confuzia legată de suprafața reală a spațiilor verzi din municipiul Chișinău. În mod normal, această informație ar trebui actualizată constant, iar locuitorii să aibă acces liber la ea. În funcție de aceste date, trebuie implementate o serie de măsuri ce țin de promovarea și protejarea spațiilor verzi. De exemplu, raportul BERD recomandă ca măsură „includerea obligativității de dezvoltare a zonelor verzi pe proprietatea privată și pe spațiul public adiacent, în cadrul autorizațiilor de construcție pentru clădiri”.

De ce sunt importante spațiile verzi?
Spațiile verzi fac orașul mai confortabil, mai sănătos și mai estetic. Ele oferă umbră și răcoare,
reduc efectele ploilor torențiale prin îmbunătățirea retenției apei, mențin și protejează  biodiversitatea urbană, oferă spațiu de joacă, sport și socializare și asigură starea de bine a locuitorilor. De exemplu, într-o zi caniculară, o stradă cu copaci va fi cu 11-25 grade mai răcoroasă decât zonele neacoperite de copaci. De asemenea, arborii din jurul clădirilor reduc
necesitatea de aer condiționat cu 30% și pot economisi 20-50% din energia folosită pentru încălzire. 

Totodată, arborii de pe marginea drumului reduc poluarea din interiorul caselor cu mai mult de 50%, dacă luăm în calcul faptul că un copac poate absorbi până la 150 de kilograme de dioxid de carbon pe an (datele pot varia în funcție de vârsta și specia arborelui, zona de amplasare, nutrienții din pământ și alți factori esențiali). Pentru locuitorii orașelor, spațiile verzi oferă spațiu de socializare, activitate și odihnă. Accesul la natură îmbunătățește somnul, reduce stresul și emoțiile negative, stimulează diferite aspecte ale gândirii, inclusiv atenția, memoria și creativitatea.

În pofida dovezilor evidente a beneficiilor spațiilor verzi, acestea sunt amenințate în multe părți ale lumii – densificarea orașelor conduce la înlăturarea sau degradarea acestora. Presiunea asupra spațiilor verzi vine și din cauza valorii economice a pământului, care poate fi folosit în scopuri comerciale, industriale sau rezidențiale, pe când întreținerea spațiilor verzi este destul de costisitoare. În multe părți, accesul la spații verzi creează și inegalitate socială. Prețurile la apartamente sunt mai mari în apropierea de acestea, iar costurile în creștere „alungă” populația mai săracă în zone fără suprafețe verzi. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca fiecare persoană să aibă acces la minimum 9 m² de spațiu verde, deși ideal ar fi peste 50 de m².

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 355

Susține Natura.md: Devino Patron!