Crimă asupra naturii pe timp de primăvară
Odată cu venirea primăverii, moldovenii aplică tactica pământului pârjolit și dau foc la orice tipuri de uscături în marea dorință de a face curat. Mulți, nu doar că aprind focul, dar lasă flăcările nesupravegheate. Într-un cumul de factori meteorologici (vânturi puternice, temperaturi ridicate, uscăciune generalizată), flăcările scapă de sub control, cuprinzând alte terenuri (inclusiv păduri, pajiști, colonii de stuf etc). Activiștii de mediu și pompierii îndeamnă repetat oamenii să renunțe la igienizarea prin arderea deșeurilor vegetale și să țină cont de regulile anti-incendiare.
Cei care dau foc sunt, cu siguranță, indiferenți față de eforturile uriașe ale pompierilor, față de aerul pe care îl respirăm cu toții și față de animalele care în această perioadă își caută casă pentru viitorii pui.
Există o categorie de oameni care se cred foarte inspirați și dau foc și la stuf, sub pretextul că așa s-ar asigura buna creștere a stufului tânăr. Dar nimeni nu se gândește la deranjul imens adus animalelor sălbatice care își găsesc locul în aceste habitate. Cel mai mult sunt afectate păsările migratoare, care încep să ajungă la noi pe la mijlocul lunii martie. Cuibăritul, ba chiar și viața, le sunt puse în pericol prin incendierile de stuf. Ornitologii constată cu stupefacție că în aprilie curent se practică cu frenezie incendierea stufului de pe lângă majoritatea lacurilor. „Luna aprilie, în loc să fie o perioadă a reînvierii Naturii, a culorilor și sunetelor, a prospețimii și a frăgezimii, a devenit, în Republica Moldova, o lună a morții”, au declarat reprezentanții Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii.
Stuf ars. Sursă foto: Silvia Ursul
Potrivit experților, concomitent cu stuful, ard cuiburile păsărilor sălbatice care s-au apucat să cuibărească. De multe ori, focul afectează și suprafețele adiacente, cum sunt pajiștile, pădurile sau poienile, iar aceasta determină o uriașă pierdere a biodiversității, nimicirea sălbatică a plantelor și animalelor ce își găsesc refugiu în puținele locuri rămase naturale. Incendiile, în special în zonele umede, care reprezintă habitate importante pentru păsările sălbatice, afectează cuiburile, pun în pericol viața speciilor, iar cele care nu reușesc să fugă sunt incinerate de vii. În plus, în urma incendierii, habitatul rămâne pustiu și distrus, acoperit de cenușă și de cadavrele animalelor ce-și duceau traiul fără să facă nimănui rău.
Această tactică a pământului pârjolit, această luptă stupidă cu Natura care reînvie primăvara, riscă să compromită ireversibil sănătatea mediului înconjurător. Specialiștii afirmă că în acest ritm vom ajunge pur și simplu să nu avem animale sălbatice în țară. Pe fundalul secetei și a uscăciunii, ajutată de incendierile masive provocate artificial, țara va deveni un câmp ars și infertil, lipsit de viață și de sens pentru fauna sălbatică.
Arbuști în floare cuprinși de flăcări. Sursă foto: Silvia Ursul
Încercăm să mai credem că inspectorii de mediu și autoritățile locale vor face un front comun pentru a descuraja actele de barbarism antiecologic.
Ana APINTEI
Susține Natura.md: Devino Patron!