Devino Patron!

Cuvinte de felicitare la ceas aniversar

Cuvinte de felicitare la ceas aniversar

Nicolae DABIJA: „O revistă cu aer de dis-de-dimineaţă”

…E dis-de-dimineață. Merg prin crângul de arțari tătărești, trezind roua. Dintr-odată soarele explodează pe linia orizontului perdeluit de copaci. Lumina gâlgâie printre arbori, ca o apă la topirea zăpezilor în râpile din pădure. Dau razele la o parte, ca să-mi fac loc către mijlocul pădurii, către locul unde cosește bunicul…

De câte ori deschid revista „Natura”, mă umplu de acele lumini ale dis-de-dimineților din copilărie, pe care nu le-am uitat și care nu m-au uitat, când mă duceam cu bunul în pădure și, și în timp ce el cosea fânul, eu răsuceam razele de soare în jurul degetelor, sau alergam după fluturii ce zburau din floare în floare, jucându-se cu mine de-a v-ați ascunselea, visând că atunci când voi crește mare, mă voi face pădurar.

La distanță de vremi, îmi dau tot mai mult seama că am fost fericit cu adevărat doar în fața naturii, în mijlocul acesteia, stăpână pe domeniile ei. Și-apoi ce înseamnă a fi fericit: Să vezi și să știi lumea și oamenii așa cum ți le-ai și i-ai dori, așa înseamnă.

Revista „Natura” îmi reamintește de acele zile, când mai locuiam, așa cred, cu părinții mei, Adam și Eva, în paradis. Ea mă învață să mă opresc în fața unui fir de rouă, care strălucește proptit într-o rază de soare și să văd întreg universul reflectat în oglinda lui.

Ea îmi spune că ziua noastră de azi este în ziua noastră de mâine. Ea mă îndeamnă să vă iubesc, arbori și izvoare, căprioare și așchii de cer, flori și oameni.

Amintindu-mi că a urî natura e ură de sine, că din iubire se poate naște și ură, pe când din ură nu se poate naște nimic; și să cred că acei primi oameni nu au fost pedepsiți de Atotțiitor, care e nesfârșit de bun, ci chiar de păcatele lor; care și-au distrus Paradisul, pe care li l-a dăruit Cel de Sus, să facă din acesta un deșert, și să locuiască în continuare pe locurile lui, care seamănă cu niște zdrențe de rai.

Revista „Natura” ne sugerează că un loc pustiu e ca o junglă, prin care cu greu îți poți face un drum prin ea fără să rătăcești.

De treizeci de ani – o deschid ca pe o fereastră spre paradisul uitat, o răsfoiesc ca pe o carte de învățătură, menită să ne cunoaștem mai bine, o citesc ca pe o psaltire a veșniciei noastre și mă bucur că o pot compara cu un manual din care să deprindem respectul pentru frumusețile cele netrecătoare, dragostea pentru Neam și Ram, și recunoștință pentru Măria sa Natura.

Echipa revistei NATURA, în pregătirea evenimentelor, 2015

 

Veronica Boldișor: „În fiecare casă, în fiecare familie”

De ce spun asta? Deoarece e o revistă excepțională ca formă, dar și conținut, realizată cu multă inspirație de un colectiv de jurnaliști profesioniști, de valoare autentică, iubitori de natură, de istorie, de plaiul nostru atât de frumos, dar atât de puțin popularizat în alte mijloace mass media. E bine că avem deja de 30 de ani o atare revistă care ne face cinste în fața oricui, chiar și în fața celor mai exigenți critici. Un bravos domnului Alecu Reniță, căruia i-a reușit pe parcursul a trei decenii să conducă cu brio această minunată publicație.

Să ne amintim, că în RSSM „glasnosti”-ul și „perestroica” gorbacioviste au început cu articolele despre natura de la noi, grav poluată de pesticide, de plantațiile de tutun, de lipsa stațiilor de epurare la uriașele complexe zootehnice de producere a cărnii, la uzinele mari din Rezina și Râbnița etc., etc. Demolarea imperiului comunist au început-o, de fapt, cei care au abordat cu mult curaj problemele de ecologie. Ulterior, de la ecologia naturii s-a trecut, firesc, la ecologia spiritului. Să ne amintim de aceste articole – „bombă” pentru acele timpuri, scrise de Ion Druță, Gheorghe Malarciuc, Serafim Saka, Alecu Reniță, Boris Vieru, Tatiana Burac și alții, scrise și publicate în „Literatura și arta”, „Literaturnaia gazeta”, „Învățământul public”, articole pe care, pur și simplu, le savuram. Această efervescență jurnalistică s-a perpetuat frumos în revista „Natura” care și azi e pe baricade, luptând pentru păstrarea splendorilor naturii pe această margine românească de plai și e printre cele mai populare nu doar în Republica Moldova, ci și peste hotarele ei.

Am citit undeva, nu mai țin minte unde, cuvinte de laudă, venite tocmai din Germania, de la marele român-basarabean și om de cultură Eugen Statnic. De la Domnia sa am și preluat titlul acestui scurt text de omagiere, cu ocazia împlinirii vârstei de 30 de ani de existență a publicației. Profit și eu de această frumoasă aniversare și-i urez revistei „Natura” ani mulți înainte, colectivului redacțional sănătate și inspirație și în continuare, echipă condusă cu onoare de domnul Alecu Reniță, și cât mai mulți cititori. La mulți ani, „Natura”!

Laureaţii şi premianţii revistei NATURA, 2017

 

Echipa revistei „Vacanţe la ţară”: „La 30 de primăveri”

Noi așteptam sa primim vești. De la ei. De la ai noștri. Să ne mai scrie prin aceeași limbă despre „Natura” lor. A oamenilor, a locurilor. Să le răsfoim și paginile și trăirile. „Din Basarabia ne scriu…dulci fraţi de dincolo de Prut…”

Cam de 30 de ani, făr’ de oprire, filă cu filă, rând cu rând, articol cu articol, Alecu alături de echipa sa inimoasă ne scriu…nouă. Ei știu foarte bine cum este să scrii înconjurat de…încercări. Prin darurile lor redacţionale, de multe ori ne-au făcut să înţelegem, să rezonăm… ne-au tradus cât de apăsată a fost și este Basarabia. Citindu-le articolele din publicaţia „Natura”, am văzut cum presaţi de încercări…au reușit să le traducă în reușite. Acum noi îi citim și reușim să le simţim fiece rând, fiece gând. „Le vom face rând pe rând pe toate…”

În paginile revistei „Natura” am citit cu drag despre destinaţii și obiectivele turistice din Basarabia și nu numai. Despre unele locuri am aflat pentru prima dată, pe altele le-am redescoperit cu nostalgie. Articolele scrise cu suflet sunt veritabile invitaţii de a vizita acele locuri.

Dorim să felicităm familia „Natura” pentru ceea ce realizează. Le vom aprecia în continuare lupta neîncetată pentru a promova tot ce este autentic românesc. Preţuirea faţă de natură, de ecologie, tradiţiile, oamenii, istoria locurilor de-o parte și de alta a Prutului…toate ne leagă - poduri de suflet între două maluri – „Vacanţe la ţară” și „Natura”…
La mulţi ani, iubiţi fraţi și surori!

Alecu Reniţă şi Marilena Stoian, „Vacanţe la ţară”

Susține Natura.md: Devino Patron!