De unde începe educaţia ecologică
Sănătatea noastră pe care ne-o dorim în mare măsură depinde de mediul ambiant în care ne aflăm și modul de viaţă pe care îl ducem. Pământul, apa și aerul sunt componentele principale ale mediului ambiant, în care ne petrecem viaţa. Iar sănătatea noastră depinde de ele și de nivelul cultural pe care-l avem.
Educaţia, pe făgașul ecologic, ar trebui să înceapă cu cei 7 ani de acasă, grădiniţa și școala. Ce vom semăna, aceea vom culege. Prima excursie a elevilor să fie... la gunoiște, oglinda activităţii umane. Gunoiștea comunităţii este focarul maladiilor care ne scurtează viaţa. Trebuie de explicat elevilor calea parcursă de deșeuri de la domiciliu, întreprinderi, de pe teritoriul comunităţii, până la gunoiște.
Fiind în ospeţie la un cunoscut, în Germania, la bloc, am observat cum erau colectate deșeurile. Într-un loc amenajat în apartament, în săculeţe speciale: hârtia, plasticul, sticlele, metalul, încărcăturile uzate, deșeurialimentare. M-am interesat de calea lor de mai departe. Mi s-a explicat că în curtea blocului sunt tomberoane separate pentru fiecare. Metalele feroase și încărcăturile uzate de la diferite aparate casnice se colectau în subsol în containere speciale. Mai departe, mașinile de asanare, după grafic, le colectau și le transportau pe fiecare la gunoiștea sa.
În suburbia Berlinului am vizitat o gospodărie individuală - casă la sol. Ograda era cu copaci, gazoane și flori. În privinţa deșeurilor – aceeași situaţie. Curat, igienic și sănătos.
Oare noi, cei de la bloc și consătenii mei, n-am putea aduce Europa la noi acasă? Cei din sectorul rural n-ar putea să-și organizeze viaţa după modelul nemţilor?
Fiind elev în clasa a III-a în școala românească, îmi amintesc cum dna Coman, prima mea învăţătoare, venită din Regat, ne-a dat o agendă care conţinea regulile de bună purtare și a igienei personale, pe care noi le citeam părinţilor și vecinilor. Mai pe la sfârșitul anului ne-a dat textul celor 10 porunci. Toate ne erau prezentate sub formă de dictare. Le scriam cu mâna noastră, fiindcă calculatoarele lipseau. Textele le învăţam pe de rost ca pe Tatăl Nostru. Ce păţea cel cu WC la drum sau cu gunoiul din ogradă și din teritoriu adiacent de la gard, numai el și Dumnezeu știa.
Ne place să ne construim case mari și frumoase, dar locuim înghesuiţi în anexe, fără comodităţi normale. De ce să nu schimbăm planificarea interioară a casei după cerinţele contemporane? Să avem unul sau două dormitoare, o sufragerie, WC, baie și bucătărie? Dacă în comunităţi lipsește apa și canalizarea centralizată, să avem o fântână lângă casă și un bazin ermetic de colectarea apelor reziduale, iar în curte – groapă pentru purificarea băligarului și a rămășiţelor vegetale, transferându-le în îngrășăminte. Sănătos, curat și ieftin.
Din păcate, din cauza activităţilor nechibzuite ale omului, mediul are de suferit: Atmosfera este poluată din cauza radiaţiei, arderea carburanţilor, vegetaţiei, eliminarea gazelor toxice de la întreprinderi, incendii etc. Pământul este otrăvit cu pesticide, nitraţi, erbicide, scurgerea apelor reziduale cu deșeuri toxice și a diferitor substanţe chimice periculoase atât pentru vegetaţie, cât
și pentru om.
Apa este poluată de substanţele nocive din atmosferă, sol și din scurgerile gunoiștilor fermelor de vite și porcine. Respirăm, bem și mâncăm otrăvuri. Cu acest mediu ambiant departe n-o ducem. Se nasc copii cu malformaţii, întineresc cancerul și infarctul. Mor oamenii în floarea vieţii. Dar noi umblăm prin Europa după sfaturi și pomene.
Nu demult m-am întâlnit cu un cunoscut, demnitar de stat, care mi s-a lăudat că mult călătorește. Îmi povestea că a vizitat Danemarca și a rămas încântat de curăţenia de pe străzi. Nu vezi un gunoi, un muc de ţigară aruncat la întâmplare. Și, în discuţie, tocmai i se termină pipa, așa că a aruncat mucul de ţigară... pe trotuar. Iată așa: ei cu Danemarca lor, iar noi cu a noastră.
Dumitru NOROC, conf. univ., Om Emerit
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 314
Susține Natura.md: Devino Patron!