Din culisele ultimei ședințe a Comisiei Nistrene

După o pauză de doi ani, Comisia moldo-ucraineană privind utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru s-a reunit în ședință. Negocierile au fost complicate, spun membrii delegației R. Moldova, care se declară parțial mulțumiți de rezultatele celor două zile de muncă. Secretara de stat a Ministerului Mediului Iordanca-Rodica Iordanov, co-președintă a Comisiei, afirmă că ceea ce și-au planificat reprezentanții Moldovei s-a reușit.

Prin reușită, potrivit ei, este însăși relansarea discuțiilor după doi ani și prezentarea poziției Republicii Moldova. „Noi ca stat am declarat întotdeauna că hidrocentrala are impact asupra Nistrului și respectiv trebuia să aducem probe, argumente, că există un astfel de impact. În cadrul ședinței din 28 și 29 octombrie 2021, noi am constatat că există impact atât asupra volumului de apă, a temperaturii, există fluctuațiile care influențează asupra biodiversității, asupra ecosistemelor, asupra calității și cantității apei”, a declarat Iordanov precizând că constatările au fost susținute de argumente științifice.

Ședința comisiei moldo-ucrainene privind utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru. Foto: Ilya Trombițkii

„Cu cărțile pe masă” – ucrainenii au primit dovezile științifice ale impactului hidrocentralei

Radu Cazacu, director adjunct al Agenției Apele Moldovei, spune că R. Moldova a prezentat părții ucrainene rapoarte care demonstrează impactul negativ al hidrocentralelor asupra stării ecologice a fluviului Nistru. Printre efectele negative se numără dispariția a 19 specii de pești, creșterea transparenței apei și fluctuațiile de temperatură.

Secretara de stat și copreședinta Comisiei susține că delegația Ucrainei a luat act de cele prezentate și și-a luat timp pentru a studia detaliat informațiile. 

Noi reguli de exploatare a nodului hidrocentralei

În același timp, la ședință, Ucraina a prezentat proiectul unui act normativ unde vor fi consemnate regulile de exploatare a nodului hidrocentralei de la Novodnestrovsk. Iordanov susține că prin acest act Ucraina, ca stat, își va asuma angajamentul de a respecta regulamentul. Până acum, angajamentul revenea doar companiei private care produce energia electrică.

„Acolo sunt reflectate momentele legate de elementele de funcționare a acestui hidronod, nivelurile de apă, debitul ecologic, cum funcționează acest hidronod în diferite condiții - când este apă, când nu este, când este deficit de apă. Totodată, sunt diferiți parametri tehnici”, a precizat Ilia Trombițchi, președintele Asociației Eco-TIRAS, un alt membru al delegației R. Moldova.

Expertul de mediu Ilya Trombițkii, AO Eco-Tiras. Foto: Ilya Trombițkii

Pentru că documentul a fost primit cu câteva zile înaintea ședinței și R. Moldova nu a reușit să-l examineze detaliat, s-a decis că partea moldavă își va prezenta comentariile în luna decembrie.

Trombițchi susține că în document sunt mai multe lacune. De exemplu, potrivit lui, nu sunt reflectate măsurile care sunt întreprinse pentru a asigura debitul apei de la centrala 2 – Naslavcea - în timpul zilei și nopții. „Este vorba în general că va funcționa în timpul zilei și nopții această centrală, dar nimic nu este scris despre amplitudine și despre neasigurarea acestei amplitudini”, precizează expertul.

Regulamentul, însă, este unul intern al Ucrainei și doar Ucraina va fi responsabilă pentru implementarea acestuia. „Documentul va fi aprobat prin ordinul ministrului Ucrainei, nu este un document internațional și nu este document semnat de R. Moldova. Noi doar dăm comentariile pe marginea acestui document”, explică Iordanov.

Solicitarea Moldovei – debite de apă care să asigure aprovizionarea cu apă și dezvoltarea țării

Un alt aspect discutat în cadrul ședinței se referă la debitele ecologice și cele minime. Radu Cazacu, directorul adjunct al Agenției Apele Moldovei, spune că a fost inițiată procedura de elaborare a unor metodologii de efectuare a acestor debite reproductive, așanumitele debite ecologice de primăvară. Mai exact, delegația Republicii Moldova a solicitat un debit ecologic de 800m3/s în primăvară, un debit minim de 100m³/s pe timp de iarnă și 120m³/s pe timp de vară.

„Ei (partea ucraineană - n.r.) consideră că ceea ce noi solicităm, 100 m³/s în perioada de iarnă și 130 metri cubi pe secundă în perioada de vară, este prea mult și hidrocentrala, lacurile de acumulare, mai bine zis, nu vor face față. Ei spun și că nu sunt atât de necesare pentru R. Moldova aceste volume. Noi am adus argumente că avem nevoie de apă în special pentru dezvoltarea țării, că apa este o resursă foarte importantă pentru noi. Mai mult ca atât, aproximativ 2 mln, din populație (din R. Moldova – n.r.) folosește această resursă de apă pentru alimentare, respectiv, noi nicidecum nu putem renunța la această poziție”, afirmă Iordanca-Rodica Iordanov.

Totodată, copreședinta Comisiei a precizat că delegația R. Moldova a pledat ca debitul ecologic să nu depindă doar de volumele de apă care există, care se acumulează în baza precipitațiilor, dar și de temperatura apei pentru a susține și facilita procesele de înmulțire a peștilor. Iordanov a precizat că pentru susținerea acestui punct de vedere sunt necesare și argumente științifice, dar și cercetări suplimentare care să arate că sunt importante atât volumele de apă, cât și temperatura acesteia.

„În acest context, ambele părți au agreat că vom face o acțiune de fundraising, ne vom adresa la diferiți donatori în vederea identificării surselor pentru astfel de cercetări”, a precizat Iodanov, subliniind că Comisia Nistreană este axată pe domeniul mediului, care înseamnă și protecția biodiversității și asigurarea cu volume de apă. 

Secretara de stat Rodica Iordanca Ivanov. Foto: Ilya Trombițkii

„Nistrul și-a pierdut caracteristicile de apă curgătoare, de fluviu. Și acest lucru este esențial ca să-l înțeleagă și Kievul, și Chișinăul. Trebuie să facem tot posibilul, dincolo de egoismul hidroenergeticienilor, să-i dăm Nistrului debitul necesar de apă”, susține Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, membru al delegației moldave din partea ONG-urilor de mediu. „Debitul de 130 m³/s ar însemna o anumită viteză pe care trebuie să o aibă un șuvoi de apă care intră pe teritoriul R. Moldova, înseamnă că toate ecosistemele se pot întreține, pot funcționa în regim natural și nu trebuie să se ducă omul și să facă investiții de miliarde pentru funcționarea râului”, spune Reniță.

Delegația R. Moldova apără Nistrul, iar delegația Ucrainei, la moment, apără hidroenegeticienii. Și de aici, spune Reniță, pornesc neînțelegerile între aceste două părți „care ar trebui, de fapt, să fie un organism comun care ia decizii în favoarea Nistrului”. Deși unii membri au afirmat că e puțin probabil ca Ucraina să meargă la compromis, Iordanov a precizat că partea ucraineană nu a fost categorică pe niciunul din puncte. „Ei și-au luat timp ca să studieze suplimentar, să se consulte pe intern, să se consulte cu experții, în vederea asigurării poziției lor”.

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova. Foto: captură www.ecopresa.md

Un post de monitorizare la Naslavcea

Republica Moldova a abordat, la ședință, și chestiunea privind instalarea unui post în aval de CH-2 pentru a putea monitoriza debitul de apă care intră în Moldova după barajul de la Naslavcea. Radu Cazacu spune că țara noastră primește aceste informații de la Ucraina, însă ele trebuie verificate. Astfel, potrivit lui, dacă partea ucraineană nu va fi de acord, „noi vom instala de sinestătător acest post ca cel puțin să avem date reale, în timp real să vedem care sunt acele debite”.

„Delegația noastră a insistat asupra unor  puncte comune sau ale Republicii Moldova, pentru monitorizarea debitului. Dar pentru a stabili aceste puncte trebuie să fie investigat relieful fundului râului, nu doar în partea moldavă, dar și în cea partea ucraineană. A fost notat acest aspect în protocolul ședinței. Însă, partea ucraineană a spus că această chestiune ține de grăniceri, nu de Ministerul Mediului. Ei vor susține aceste scrisori (transmise de R. Moldova – n.r.) către Ucraina”,
spune Ilia Trombițchi.

O temă pentru acasă

Membrii delegației afirmă că sunt parțial mulțumiți de rezultatele celor două zile de muncă. „Eu nu sunt mulțumit, evident, deoarece interesele Nistrului nu au fost protejate așa cum trebuie, dar din altă parte, eu sunt mulțumit de lucrurile din partea Moldovei, de delegație. Pot spune că actuala conducere este destul de profesionistă, echipa a fost destul de prietenoasă și cooperantă. Cred că partea moldavă a făcut maximul ce a putut”, afirmă Ilia Trombițchi, director executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-TIRAS”.

Iordanov a mai precizat că după ședință delegația R. Moldova are și o temă pentru acasă privind acordul bilateral de exploatare a Complexului Hidroenergetic. „Pregătirea documentelor pentru consultarea regulilor, dezvoltarea și prezentarea poziției noastre pe aceste reguli, fiindcă aici avem nevoie să fie claritate - când R. Moldova este informată, cum R. Moldova solicită informații, în cazul în care nu se prezintă informații sau nu se respectă aceste reguli ce se întâmplă și care sunt pașii pe care poate să-i implementeze R. Moldova. Respectiv și cu debitele, avem mai mult de lucru în cazul dat”, explică Iordanca-Rodica Iordanov, secretară de stat a Ministerului Mediului, copreședintă a Comisiei.

Alecu Reniță, președinte al Asociației Obștești „Mișcarea Ecologistă din Moldova” amintește că problema Nistrului este veche și e important să se vină cu o abordare nouă. „Abordarea nouă înseamnă standarde europene, înseamnă Directiva Apă, înseamnă Convențiile internaționale pe care le-a ratificat Ucraina și R. Moldova, înseamnă mentalitate europeană și nu mentalitate sovietică”, spune ecologistul.

În același timp, Radu Cazacu, director adjunct al Agenției „Apele Moldovei”, opinează că două zile nu sunt suficiente pentru a soluționa toate problemele Nistrului, dar e important că deja a început acest dialog.

Radu Cazacu, Apele Moldovei. Foto: Ilya Trombițkii

Miză pe Acordul de cooperare moldo-ucrainean

Deși Acordul bilateral în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru, semnat în 2012, la Roma, între Guvernele R. Moldova și Ucraina, nu este parte a discuțiilor în Comisia Nistreană, la document ar putea fi operate anumite modificări. „Acordul are mai multe grupuri sau comisii. Una dintre comisii este pe mediu, care a avut loc acum, pe 28-29 octombrie. Noi doar pregătim câteva elemente care trebuie să influențeze poziția R. Moldova în negocierile pe Acordul de funcționare”, afirmă secretara de stat. 

Alecu Reniță a subliniat că există interese uriașe față de fluviul Nistru, iar aceste interese nu întotdeauna sunt legate de interesele Ucrainei și ale R. Moldova. „Vreau să se înțeleagă că după cum este esențial pentru R. Moldova ca Nistru să fie fluviu viu, exact așa este important și pentru Ucraina”, afirmă ecologistul.

Comisia pentru utilizarea durabilă și protecția bazinului râului Nistru (Comisia Nistreană) a fost înființată în temeiul Tratatului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul Miniștrilor Ucrainei privind cooperarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a Bazinului hidrografic Nistru, semnat la Roma la 29 noiembrie 2012. Tratatul acoperă aproape toate aspectele legate de problemele bazinului hidrografic, cu excepția navigației și a energiei hidroenergetice și are ca scop consolidarea și extinderea cooperării dintre Republica Moldova și Ucraina, care a început în 1994.

Cristina STRATON
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 357

Susține Natura.md: Devino Patron!