Hiperaciditate gastrică: manifestări, cauze și prevenție
Hiperaciditatea gastrică poate sta la baza bolii de reflux gastroesofagian, boală care reprezintă refluxul conținutului stomacului, implicit al sucului gastric, în esofag, astfel provocând iritații, arsuri și dureri. De asemenea, hiperaciditatea gastrică poate fi responsabilă de apariția gastritei și a ulcerului gastric.
Simptome și manifestări
Hiperaciditatea gastrică se manifestă printr-o serie de simptome ca dureri bruște de stomac, arsuri gastrice, stări de vomă și greață, balonare, flatulență, dureri abdominale care pot iradia până în piept. Nu este exclus ca hiperaciditatea gastrică să fie însoțită de pierderea apetitului, tuse și probleme respiratorii. Netratată sau tratată necorespunzător, hiperaciditatea gastrică poate favoriza apariția ulcerului, a refluxului gastroesofagian și a indigestiei cronice. Inclusiv bebelușii se pot confrunta cu hiperaciditate gastrică și în acest caz se va observa refuzul hranei și pierderea în greutate.
Persoanele care se confruntă cu hiperaciditate gastrică pot să aibă probleme legate de căderea părului, unghii fragile, respirație urât mirositoare, congestii nazale, prurit perianal, infecții candidozice cronice și deseori pot observa alimente nedigerate în scaun. De asemenea, nu este exclus să se confrunte cu alergii și intoleranțe alimentare.
Cauze
Hiperaciditatea gastrică este, în majoritatea cazurilor, un răspuns la un stil de viață nesănătos, în special la un stil alimentar dezechilibrat. Astfel, consumul de alcool și tutun sunt o principală cauză a hiperacidității gastrice, la acestea adăugându-se mesele neregulate și consumul anumitor alimente - condimente, dulciuri, grăsimi, prăjeli, alimente de tip fast-food sau foarte sărate. De asemenea, cafeaua și băuturile acidulate pe bază de cofeină, mai ales dacă sunt consumate pe stomacul gol, conduc la creșterea acidității gastrice. Pe de altă parte, o serie de medicamente luate pe termen lung, dintre care cele mai periculoase sunt medicamentele antiinflamatoare, pot conduce la apariția hiperacidității gastrice. O altă cauză majoră este stresul constant, stomacul având un sistem nervos propriu, dar și obezitatea. Punctăm că în sarcină este foarte probabil ca femeile să se confrunte cu hiperaciditate gastrică.
Factori de risc
Persoanele care țin diete inadecvate, mai ales dacă au la bază înfometarea, pot favoriza apariția hiperacidității gastrice. De asemenea, apa are un rol esențial în echilibrarea sucului gastric, iar deshidratarea poate favoriza apariția acestui simptom. Tulburările de alimentație, bulimia și anorexia, sunt deseori incriminate în creșterea excesivă a acidității gastrice.
Tratament clasic
În tratamentul clasic al hiperacidității gastrice sunt folosite antiacidele, acestea având rol de neutralizare a secreției gastrice. Este esențial ca acest simptom să fie tratat din timp astfel încât să nu producă alte complicații. Recomandarea noastră este Gastrocalmin de la Naturalis, un supliment alimentar cu rol antiacid. Acesta are la bază săruri de calciu și magneziu, extracte de mușețel și lemn-dulce, cu rol în menținerea confortului digestiv la persoanele care se confruntă cu sensibilitate cauzată de creșterea acidității gastrice.
Tratament naturist
Tratamentele naturiste sunt de un real ajutor în combaterea hiperacidității gastrice:
- Bicarbonatul de sodiu. Un vârf de linguriță de bicarbonat de sodiu dizolvat într-un pahar cu apă reduce aciditatea gastrică și combate flatulența. Este de preferat să se bea pe stomacul gol, dimineața.
- Calciul. Calciul din lapte este un bun aliat în reducerea acidității din stomac. Se recomandă un pahar de lapte rece după masă.
- Menta. Ceaiul de mentă sau mestecarea frunzelor de mentă după masă poate reduce aciditatea stomacului.
- Ghimbirul. Ceaiul sau sucul de ghimbir are efecte benefice în reglarea acidității gastrice. Se recomandă câteva înghițituri de două sau trei ori pe zi.
- Cuișoarele. Persoanele care se confruntă cu hiperaciditate gastrică pot ține în gură 1-2 cuișoare după masă, această practică fiind eficientă în reglarea concentrației de suc gastric.
- Ceaiul. Ceaiul de gălbenele, mușețel, salcâm sau chimen este un bun remediu naturist în tratarea acidității gastrice. În plus, acționează ca un veritabil pansament gastric, având efect cicatrizant.
Stilul de viață
Persoanele care se confruntă cu hiperaciditate gastrică trebuie să adopte un stil de viață sănătos și echilibrat. Dieta este un factor esențial în acest caz, dar și combaterea stresului și odihna corespunzătoare, minim 7-8 ore de somn pe noapte. Terapiile complementare, așa cum sunt acupunctura și reflexoterapia, sunt de un real ajutor în combaterea hiperacidității gastrice. Pe de altă parte, activitatea fizică, chiar și plimbările scurte după masă, îmbunătățesc activitatea digestivă și reglează tranzitul intestinal.
Dieta
Dieta este cel mai important factor în tratarea hiperacidității gastrice și nu doar pe durata tratamentului. Se recomandă excluderea completă a aimentelor care cresc secreția de suc gastric, precum prăjelile, grăsimile, alimentele picante, acre sau sărate, murăturile, dulciurile, roșiile, ceapa, usturoiul și, în general, legumele crude. De asemenea, este necesară renunțarea la alcool, tutun, cafea și băuturi acidulate. Dieta pentru combaterea acidității gastrice trebuie să conțină alimente bogate în proteine și fibre, supe și ciorbe neacrite, iaurt, legume și carne slabă (pui, pește) gătite la abur, la cuptor sau prin fierbere. Ouăle sunt de preferat a se consuma fierte, iar brânza este permisă doar dacă este brânză dulce. Bananele pot fi consumate zilnic deoarece acestea conțin potasiu și au efecte benefice în scăderea acidității stomacului.
Prevenție
Hiperaciditatea gastrică poate fi prevenită prin abordarea unui stil de viață echilibrat și a unui regim alimentar sănătos. În plus, există câteva reguli care, respectate, previn creșterea acidității gastrice. Se recomandă ca mesele copioase și mâncatul excesiv să fie evitate deoarece provoacă creșterea sucului gastric din stomac și chiar reflux gastroesofagian. De asemenea, se recomandă trei mese pe zi și două gustări, astfel încât stomacul să nu rămână niciodată gol. Porțiile trebuie să fie mici și alimentele mestecate până ce ajung pastă pentru a nu forța stomacul. În plus, această tactică previne balonarea, flatulența și indigestia. Micul dejun este absolut obligatoriu, iar ultima masă a zilei trebuie luată cu minim 2-3 ore înainte de culcare. Pe de altă parte, consumul de apă, aproximativ 2 litri pe zi, este de un real ajutor în prevenirea hiperacidității gastrice și în îmbunătățirea digestiei. Nu este, însă, indicat ca apa să se bea în timpul mesei sau imediat după masă deoarece diluează sucul gastric și poate afecta digestia.
Susține Natura.md: Devino Patron!