Iarăși despre plase
natura.md
Mar 2, 2021 03:11
2509
0
De regulă, în țările în curs de dezvoltare, cum este Republica Moldova, resursele naturale (inclusiv cele piscicole) sunt exploatate pe cât de rapid e posibil. Dacă există cerere, oamenii vor utiliza orice metodă disponibilă pentru a obține un bun și de a-și asigura bunăstarea financiară într-un mediu economic mai puțin stabil.
Astfel, în rezultatul investigațiilor multianuale, Institutul de Zoologie a constatat modificări semnificative ale nivelului diversității specifice și a stării populațiilor piscicole din ecosistemele acvatice naturale ale republicii noastre. Pescuitul ilicit cu efect selectiv, în concurs cu alterarea habitatelor speciilor native, reprezintă astăzi cea mai mare amenințare asupra ihtiofaunei autohtone. În condiții de capturare selectivă a speciilor de pești, are loc degradarea genetică continuă a speciilor de talie mare (la care maturizarea sexuală are loc la o vârstă mult mai înaintată), iar indivizii tineri rămași nu reușesc să supraviețuiască măcar până la primul lor proces reproductiv. Pe fundalul deficitului competitorilor pașnici puternici și a speciilor ihtiofage, se constată creșterea explozivă a efectivului speciilor de pești cu ciclul vital scurt de talie mică.
Din cauza deficitului speciilor de talie mare și medie, tot mai des se practică pescuitul ilicit cu plasele cu dimensiunile mici ale laturii ochiului (20x20mm–35x35mm), pescuitul cu impulsoare electrice și prin înțepare cu jupuitorul (mai ales, în aval de hidrocentrala Dubăsari, în albia Prutului inferior, la gropile de iernare din lacurile de acumulare). Plasele din fire polimerice netorsionate (monofilament de nailon), din cauza vizibilității lor scăzute în apă și greutății specifice mici, provoacă, inclusiv, daune majore asupra populațiilor altor organisme, precum sunt crustaceele superioare, reptilele, păsările și mamifere acvatice. Aflându-ne în condiții de teren, de nenumărate ori, „agățam” plase abandonate care erau „bătute” cu pește mort și care atrăgeau la rândul lor racii de râu, sortindu-i și pe ei la o moarte chinuitoare. Aceste capcane pe fundul bazinului acvatic pot „funcționa” încă mult timp după principiul „cercurilor vicioase”. Iată de ce, confecționarea, deținerea, comercializarea și utilizarea acestui tip de plase este interzisă prin Legea nr. 149/2006 (Anexa nr. 1, pct. 17). Astfel, în baza prevederilor legale existente și în conformitate cu angajamentele Republicii Moldova în cadrul tratatelor internaționale la care este parte (bazate pe principiul gestionării sustenabile, protecției și conservării diversității biologice), Institutul de Zoologie salută decizia autorităților publice centrale privind prelungirea interdicției importului de plase de pescuit confecționate din fire polimerice netorsionate până la data de 31 decembrie 2030 (aprobat prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 556/2016).
Totuși, problema constă în faptul cum se va respecta și se va îndeplini această Hotărâre de Guvern. Să nu ne alegem doar cu niște declaraţii frumoase, care, până la urmă, să favorizeze fenomenul contrabandă și evaziune fiscală, fără a diminua amploarea braconajului piscicol.
Dr. hab. Dumitru BULAT,
Institutul de Zoologie
Susține Natura.md: Devino Patron!
