Devino Patron!

Iarna din aprilie

Învăţăm lecţia naturii sau rămânem iar repetenţi?!

Iarna din aprilie
Episod de iarnă târzie. Chişinău, 20 aprilie 2017. Foto: Otilian Alinescu

Îngheţurile din 19 şi 24 aprilie 2017 şi zăpada abundentă din 20-21 aprilie au adus pierderi de sute de milioane de lei pentru R. Moldova. Doar în Chişinău, pagubele au fost estimate la circa 50-70 milioane de lei. Tot în capitală intemperia a provocat prăbuşirea a peste 10.000 de copaci înverziţi şi 130 de piloni, nu mai puţin de 250 de maşini au fost avariate. În zona de sud, variaţiile meteorologice au afectat o treime din câmpurile de rapiţă şi grâu de toamnă, mai puternic plantaţiile de nuc, mediu cele de migdal, piersic şi măr şi slab de cais, cireş şi viţă de vie. Două persoane au murit, cinci persoane au fost rănite. La 22 aprilie, Organizaţia Naţiunilor Unite a donat Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale ajutor material în valoare totală de aprox. 1.000.000 lei, constând din generatoare pe bază de benzină, motoferăstraie şi combustibil.

Ninsoarea din aprilie ne-a prins pe nepregătite 
Dacă la început părea o glumă a Babei Odochia care s-ar fi întors din drum, ulterior lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. În dimineaţa zilei de 21 aprilie, chișinăuienii au rămas șocaţi de cele văzute – zăpada nu contenea să cadă, umedă și grea, rupând arbori și fire electrice, transportul public nu circula, totul începuse să devină de-a dreptul înspăimântător. În Chișinău, ulterior și la nivel naţional, a fost declarată situaţie excepţională, iar oamenii rugaţi să nu părăsească locuinţele. 

Zilele de 20-21 aprilie 2017 au fost ca un duș rece, și la propriu și la figurat, oferit de Natură speciei umane. Sunt zilele în care mulţi din semenii noștri au început să vorbească despre schimbările climatice și despre impactul pe care-l produce omul asupra planetei, prin dorinţa veșnic nesatisfăcută de agonisire a tot felul de bunuri și un consum necontrolat de resurse naturale. În același timp, am văzut și indivizi care nu au învăţat nimic din cele întâmplate și profitând de distrugerile masive a arborilor au decis să mai taie și crengi neafectate. Pentru unii indivizi, un cataclism nu este suficient. Dar când vine o năpastă mai gravă, care se poate solda cu pierderea de vieţi, este deja târziu pentru întrebări, meditaţii și reacţii”, spune Iuliana Cantaragiu, expertă, Centrul Naţional de Mediu.

Vasile Scorpan, managerul Oficiului Schimbărilor Climatice din cadrul Ministerului Mediului, este convins că în următorii 50 ani schimbările climatice se vor amplifica, iar frecvența fenomenelor climaterice extremale va crește. Din aceste considerente este necesar de a implementa măsuri de adaptare la nivel local, regional și naţional. Expertul atrage atenţia că intemperia a scos în evidenţă faptul că nu avem capacitate maximă de gestionare a situaţiei. „Trebuie create capacităţi de deszăpezire – consideră V. Scorpan, - de a ajuta și a salva persoanele care au ajuns în situaţii excepţionale, de punere în aplicare a surselor de rezervă de aprovizionare a instituţiilor și populaţiei cu curent electric, apă, resurse energetice, produse alimentare”.

Strategia Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020 arată că în perioada 1984- 2006, pierderile economice anuale medii ale Republicii Moldova cauzate de calamităţile naturale au constituit circa 61 milioane dolari SUA. Doar secetele din anul 2007 și 2012 au cauzat pierderi estimate la circa 12 și, respectiv, 5 miliarde lei. Inundaţiile din 2008 au cauzat ţării prejudicii în valoare de circa 120 milioane dolari SUA, iar cele din 2010 au avut un impact economic negativ asupra produsului intern brut în valoare de circa 0,15%, daunele și prejudiciile totale fiind estimate la aproximativ 42 milioane dolari SUA.

Alecu Reniţă, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova consideră că „dezastrul din Chișinău și, parţial, din republică a dezgolit atitudinile neglijente și barbare faţă de natură și totodată obligă la o altă viziune asupra speciilor de arbori care urmează să fie plantaţi în capitală și o strategie modernă pentru fortificarea spaţiilor verzi în conformitate cu scenariile schimbărilor climatice. „Încă în anul 1995 Mișcarea Ecologistă a propus să fie elaborat conceptul de pădure urbană, să fie scanaţi toţi arborii mari din oraș și să fie înlocuiţi copacii cu risc de prăbușire. Am elaborat Legea spaţiilor verzi încă în 1999, dar până astăzi nu este implementată în Chișinău. Apoi, de stâlpii din capitală s-au legat sute de km de cabluri (internet, telefon etc.), care pe timp de furtună  favorizează avariile, iar pe timp liniștit e o urâţenie și o rușine pentru un pretins oraș european”, spune Alecu Reniţă. 

Aurel Lozan, doctor în biologie, expert forestier, crede că acum este tocmai timpul potrivit de a revedea gestionarea vegetaţiei forestiere urbane și de a se introduce noţiunea de silvicultură urbană, pe principii social- ecologice durabile. „În municipiul Chișinău circa 70 sută din spaţiile verzi  au fost afectate, iar circa 30 sută necesită tăiere și înlocuire! A suferit enorm Grădina Botanică, unde este chiar un dezastru. Și pădurile din centru și sud au fost afectate, urmează ca Agenţia „Moldsilva” să evalueze impactul”, menţionează Aurel Lozan.

Liliac prins sub zăpadă. Foto: Dinu Rusu

Inundarea luncilor – „un dar nevalorificat”
După topirea zăpezii, un alt pericol s-a abătut – riscul de inundaţii. În Chișinău chiar ministrul Mediului a participat la curăţarea râului Bâc. S-au umplut de apă râurile mici, de nerecunoscut au devenit și Cogâlnicul, și Ialpugul, și Lacurile Prutului. Totuși, deși ar fi trebuit să tragem doar foloase din acumularea unor rezerve de apă, de pe site-ul Ministerului Agriculturii aflăm că „în sud cea mai stringentă problemă este cea de inundare a terenurilor agricole” – 2 mii ha de terenuri în Lunca Prutului (localităţile Crihana, Cahul, Roșu, Zârnești și Badicu Moldovenesc), semănăturile și terenurile însămânţate din lunca râului Ialpug. Mai mult, pentru soluţionarea problemei terenurilor inundate urmează în regim de urgenţă de asigurat evacuarea apelor din canalele sistemului de desecare, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii. „Și de această dată, principala cauză a inundaţiilor se află în atitudinea omului faţă de natură – luncile râurilor trebuie să revină la destinaţia lor firească de zone umede, rezervoare de apă din care se alimentează solul și subsolul. Nu putem face agricultură durabilă în luncile râurilor. Pierderile ecologice și economice sunt mai mari decât beneficiile. La fel, situaţia ne demonstrează încă o dată că fermierii au nevoie de bazine de captare a precipitaţiilor, pentru utilizarea ulterioară la irigare”, menţionează Alecu Reniţă.


Cocostârc înzăpezit. Foto:Veaceslav Aftene

 

Este timpul să ne schimbăm atitudinea
Semnul” sugestiv trimis astăzi de Natură, trebuie să ne determine pe toţi, împreună și pe fiecare în parte, să trudim cu abnegaţie pentru oprirea încălzirii globale, astfel, trebuie să ne gândim odată în plus când irosim apa, când folosim fără noimă curentul electric, când distrugem spaţiile verzi, când proliferăm cu nepăsare deșeuri, când ardem vegetaţia în câmp deschis, ori când folosim, cu fudulie, mașini cu motoare mari…”, a scris ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, pe contul său de Facebook.

Și membrii organizaţiilor neguvernamentale au lansat apeluri întru conștientizarea ecologică a populaţiei asupra cauzelor celor întâmplate. „Aceste zile au fost doar un semnal dat de Natură nouă, prin care ea ne mai oferă o șansă. O șansă de a fi mai buni, de a observa că lângă noi, odată cu noi, trăiesc o mulţime de vietăţi – gâze, furnici, albini, pești, păsări, animale, plante, copaci, etc. – care toate au dreptul la viaţă și toate vor să trăiască, la fel ca și noi. Și conștientizând acest lucru, trebuie să ne facă pe noi să acţionăm mai responsabil în orice interacţiune cu mediul - când mergem la cumpărături, la picnicuri în păduri și parcuri, când construim o fabrică sau barăm un râu”, a conchis Iuliana Cantaragiu de la Centrul Naţional de Mediu.

Menţionăm că potrivit experţilor, principala cauză a schimbărilor climatice sunt emisiile de gaze cu efect de seră, care generează încălzirea globală. Iar aceasta din urmă destabilizează circulaţia atmosferei la nivel global și, în consecinţă, concomitent cu creșterea temperaturii medii de la suprafaţa pământului, sporesc considerabil fenomenele climaterice extremale - furtuni, ploi torenţiale, fluctuaţii bruște ale temperaturii etc.

Prin zăpada de la final de aprilie, dar și prin inundațiile de zilele trecute, natura ne-a avertizat, a câta oară! Suntem capabili să ne corectăm? 

 

Lilia Curchi

Articol publicat în numărul 303

Susține Natura.md: Devino Patron!