Impas în sortarea deșeurilor
Subiectul deșeurilor a răbufnit din nou, la începutul acestui an, în municipiul Chișinău, dezgolind viciile și putreziciunea sistemului.
natura.md
Feb 22, 2021 05:15
2398
0
Membrii Platformei Naționale a Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic au atras atenția asupra modului defectuos de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova, inclusiv în municipiul Chișinău, fapt care afectează sănătatea populației și nivelul de trai.
Un buget fără cheltuieli pentru sortare
În Declarația Platformei, lansată în decembrie anul trecut, se menționează că, prin adoptarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile, Republica Moldova s-a angajat să îmbunătățească procesul de gestionare a deșeurilor prin implementarea tuturor proceselor de gestionare a deșeurilor (colectare, transportare, valorificare prin reciclare și energetică, eliminare prin depozitare). Astfel,
pentru diminuarea volumului de deșeuri depozitate la sol, este necesar de organizat procesul de sortare, pentru creșterea ponderii de deșeuri reciclate și introduse în circuitul economic ca materie primă secundară. Din păcate, rămânem restanțieri la acest aspect.
Membrii Platformei Naționale iau drept exemplu starea de lucruri în municipiul Chișinău. Datele statistice arată că 65% din deșeurile municipale colectate în municipiul Chișinău sunt de la populație. Ponderea sortării la sursă este, însă, foarte mică. Respectiv, dacă nu este asigurată o sortare foarte minuțioasă după colectarea deșeurilor de la cetățeni, tot amalgamul de gunoi, inclusiv materialele cu potențial de recuperare, ajunge la depozitul de la Țânțăreni.
Totodată, tariful achitat de populație pentru gestionarea deșeurilor municipale acoperă doar cheltuielile pentru procesul de colectare, transportare și, parțial, pentru depozitare, excluzând treapta de sortare. Mai mult, analizând proiectul Bugetului municipiului Chișinău, membrii Platformei spun că acesta nici nu prevede acoperirea cheltuielilor de sortare a deșeurilor.
În Declarația sa, Platforma Națională a solicitat autorităților municipiului Chișinău să-și revadă bugetul și să includă costuri pentru tot procesul de gestionare a deșeurilor, precum cere legislația. În caz contrar, în anul 2021, Primăria municipiului Chișinău mai degrabă că va încălca prevederile Legii privind deșeurile nr. 209/2016 și nu va asigura sortarea deșeurilor menajere solide în municipiul Chișinău.
Fără sortarea deșeurilor în capitală
Prima lună a anului curent a adus consecința neincluderii în bugetul municipal a cheltuielilor pentru sortarea deșeurilor. ABS Recycling Moldova, singura companie care sorta deșeurile din Chișinău, a anunțat că își reorganizează procesul tehnologic și nu va mai accepta spre sortare gunoiul chișinăuienilor. Motivul - lipsa susținerii din partea primăriei municipiului Chișinău și lipsa deciziilor constructive.
Potrivit primăriei Chișinău, prin decizia Consiliului Municipal, sortarea și reciclarea deșeurilor au fost incluse în calitate de obiect al parteneriatului public privat. Astfel, urmează a fi pregătite specificațiile tehnice și îndeplinite toate formalitățile legale pentru lansarea parteneriatului. Din păcate, nici un termen nu este specificat.
Bandă de prelucrare a deșeurilor municipale din incinta stației de sortare ABS.
303 kilograme de gunoi pe an
Orașul Chișinău produce 188 mii tone de deșeuri pe an, adică 515 tone de deșeuri pe zi. În medie, unui singur chișinăuian îi revin puțin peste 300 de kilograme de gunoi pe an. Teoretic, cantitatea de deșeuri generată de locuitorii capitalei este mai mică decât cea a unui locuitor al Uniunii Europene, însă în UE multe deșeuri se reciclează, pe când la noi - majoritatea
deșeurilor noastre ajung la gunoiște.
Experții estimează că această cantitate va crește cu aproximativ 2% pe an, ca urmare a faptului că locuitorii orașului Chișinău au venituri puțin mai mari și cumpără mai multe produse. Dacă această creștere constantă de 2% pe an se va menține, în 2023 vom ajunge la cifra de 400 de kilograme de deșeuri pe cap de locuitor. În lipsa unei gestionări eficiente a acestor deșeuri, bazată pe reciclare și sortare, riscăm ca gunoiștea de la Țânțăreni să se umple la refuz în anul 2028, arată portalul www.primariamea. md.
Conform companiei ABS Recycling, la care face referință același portal, circa 60% din cantitatea totală de gunoi este masă organică, adică resturi alimentare și vegetație. Dacă acest tip de deșeuri ar fi colectat separat din start, ar putea asigura producerea energiei alternative pe bază de biogaz, iar resturile rămase în urma procesului ar putea fi folosite ca îngrășăminte naturale.
Aproximativ 16% din deșeurile produse de locuitorii capitaliei sunt reciclabile: sticlă, hârtie, carton, metal, plastic, anvelope, textile. Acestea pot fi procesate pentru a intra în componența unor noi produse sau chiar transformate în produse noi cu valoare economică pe piață.
Deșeurile de proveniență medicală sau din construcție au ponderea de 12%, iar alte 12% reprezintă deșeuri care nicicum nu pot fi reciclate. Însă din acestea poate fi produs așa-numitul RDF (combustibil derivat din deșeuri).
Scenariul de mai sus este plauzibil dacă toate aceste deșeuri ar fi sortate corespunzător și apoi prelucrate, nu aruncate în mod colectiv la groapa de gunoi. Depozitarea la gunoiști este, de fapt, ultima dintre opțiunile recomandate pentru managementul deșeurilor la nivel european, și nu doar.
Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 96 de organizații membre, 7 dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte peste 255 de organizații.. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația RM-UE.
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 348
Susține Natura.md: Devino Patron!
