Incendiile de vegetaţie - un pericol pentru viaţă şi mediu
Aproape că nu există primăvară și toamnă fără nelipsitele incendii de vegetație pornite conștient sau inconștient.
natura.md
Dec 4, 2019 12:43
3232
0
De foarte multe ori acestea sunt favorizate de un cumul de factori meteorologici (vânturile puternice de primăvară, temperaturi ridicate, umiditate redusă), scăpând de sub control și cuprinzând alte terenuri (inclusiv păduri, pajiști, centuri de stuf etc).
Buletinele de știri abundă în această perioadă cu anunțuri despre focarele de incendii lichidate de către colaboratorii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. Ani la rând, ecologiștii și pompierii îndeamnă populația să renunțe la igienizarea terenurilor prin arderea deșeurilor vegetale și să țină cont de regulile antiincendiare (să nu aprindă ruguri, să nu ardă mirişti și vegetaţie uscată sau materiale combustibile fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, precum şi amenajarea locurilor pentru utilizarea focului deschis în condiţii şi la distanţe care favorizează propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii şi alte vecinătăţi).
Totuși, judecând după numărul incendiilor de vegetație raportate în presă și pe rețelele de socializare, se pare că toate aceste îndemnuri trec pe lângă urechile celor care sunt obsedați de curățarea pământului prin intermediul focului și cărora nu le pasă de nimic altceva decât. Aceași nepăsare este atestată indiferent că este un teren propriu sau unul cu protecție specială.
Așa s-a întâmplat recent și pe teritoriul rezervației Țâpova, unde hectare întregi de pe malul Nistrului au fost mistuite de flăcări. Din imaginile trimise pe adresa redacției de un localnic se poate vedea norul gros și negru de fum ce se ridică deasupra focului și invadează satul, uriașa întindere de stuf care arde și flăcările care se preling pe oglinda apei. Se poate lesne imagina mirosul care persistă și calitatea deosebit de proastă a aerului care intră în plămânii localnicilor. În afară de disconfortul produs întregii comunități, mai există un pericol pe care puțini dintre noi îl conștientizează și de care aproape nimănui nu-i pasă (cu siguranță nu celor care au pus focul): uriașa pierdere a biodiversității, nimicirea sălbatică a plantelor și animalelor ce își găsesc refugiu în puținele locuri rămase naturale.
Impactul incendiilor asupra animalelor sălbatice aproape că este imposibil de apreciat, în mare parte pentru că nimeni nu și-a bătut capul cu acest lucru și nu a numărat puzderia de mamifere terestre care nici nu au ieșit bine din hibernare atunci când flăcările au început să le mistuie vizuinile. Incendiile produse în special în zonele umede, care reprezintă habitate importante pentru păsările sălbatice, le afectează cuiburile, le pune în pericol viața, iar cele care nu reușesc să fugă la timp ajung să fie incinerate de vii. În plus, în urma incendierii, habitatul rămâne pustiu și distrus, acoperit de cenușă și de cadavrele animalelor ce-și duceau traiul fără să facă nimănui rău (în schimb da, e curat…).
E greu de înțeles raționamentul celor care incendiază pe bandă rulantă pământurile. Majoritatea o fac din neștiință de cauză și din incapacitatea de a pune la îndoială credința depășită conform căruia focul e singurul element ce poate curăța bine terenurile agricole. Pentru mulți e greu să înțeleagă că de fapt incendiile au efecte dramatice asupra solurilor (în urma unui incendiu, prin dispariția vegetației, se intensifică șiroirea, eroziunea, mai cu seamă în arealele susceptibile în mod natural la eroziune; crește și riscul inundațiilor în zona incendiată). Solul care și-a pierdut covorul vegetal în urma focului este expus într-o măsură mai mare la radiațiile solare și deci la creșterea temperaturii, iar în paralel dezvoltă un strat hidrofob care împiedică acumularea umezelii atât de necesară pe timp de vară. Drept urmare, vulnerabilitatea solurilor la secetă și îngheț crește, productivitatea agricolă scade din cauza nimicirii materiei organice, iar habitatele noastre naturale devin din ce în ce mai sărace.
Cum să ne fie țara frumoasă în contextul în care gunoaiele și flăcările se iau la întrecere sub ochii noștri nepăsători?
Silvia Ursul,
publicat în revista NATURA, martie 2019
Susține Natura.md: Devino Patron!
