Însetat de putere, Dodon vrea să lase Moldova şi fără apă

Ecologiștii – „mai catolici ca Papa de la Roma”
În iulie, Igor Dodon a înșirat minciuni și jumătăți de măsură despre mediu și agricultură, în  mod intenționat semănând vrajbă între ecologiști și fermieri. „Până la sfârșitul lunii iulie să permită din fântâni arteziene irigarea culturilor cu valoare adăugată, livezi. În toate ţările acest lucru este posibil. În toate țările, și în Ucraina, și în România acest lucru este posibil, la noi nu-ș ce s-au găsit mai catolici ca Papa de la Roma unii ecologiști și nu permit utilizarea apelor subterane. Trebuie de permis acest lucru”, a declarat Dodon la mijlocul lunii iulie, în cadrul emisiunii sale săptămânale „Președintele răspunde”.

Ulterior, la Condrița, la sfârșitul lunii, întrebat de irigarea din subteran, președintele a continuat dezinformările, acuzând ONG-iștii că sunt puși la cale să nu permită irigarea din subteran. „Măi băieți, da de ce în Ucraina lucrul ăsta se poate, în România lucrul ăsta se poate, dar la noi nu se poate. Aberații. În primul rând nu toți o să utilizeze apa asta pentru că e scump, să faci o fântână arteziană, să foreze e 250-300 mii de lei minimum. Într-al doilea rând apa nu este mereu de calitate, trebuie de pus un filtru, care la rândul său costă alte 250 mii de lei. O să-și permită pentru agricultură unde valoarea adăugată este înaltă: livezi, legume, ceva de tipul ăsta. Dar încă odată întrebarea, de ce în România se poate, în Ucraina se poate la noi nu? O sărit ONG-iștii ăștia care sunt puși la cale să nu permită, dar noi trebuie să salvăm agricultura cumva, trebuie. Eu consider că mai repede trebuie aprobat acest regulament și trebuie să permite agricultorilor să aibă acces la apa subterană, așa cum o au în toată lumea”, a declarat Dodon.

Alecu Reniţă, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a afirmat, în cadrul emisiunii „Natura sub cod roșu” de la TVR Moldova, că asistăm la „un lobby foarte puternic”, care urmărește să permită unor milionari folosirea apelor din subteran. Se vrea „de a deschide capacul și de a le da voie să fie stăpâni și pe apele subterane. Nu le pasă că o să distrugă solurile și o să lase milioane de oameni fără rezerva strategică de apă potabilă”.

Mai mult, președintele Igor Dodon a prezentat o informaţie trunchiată, referitoare la posibilitatea agricultorilor din ţările vecine de a folosi apa din subteran pentru irigaţii. Și asta pentru că în România este permisă irigarea cu ape din subteran doar acolo unde agricultorii nu au acces la canalele de irigaţii cu apa de suprafaţă, din râuri. În plus, forajele sunt permise doar până la o adâncime de 40 de metri și punctum. În România se irigă foarte rar cu apă din subteran și doar în cazul când nu este periculoasă pentru sol. În Republica Moldova, însă, apa din subteran prezintă un pericol pentru fertilitatea solului, din cauza procentului mărit de săruri. Pe de altă parte, în Ucraina guvernul a anunţat, la începutul anului, că există riscul ca populaţia să primească apă cu program, pentru că a scăzut drastic debitul apelor subterane și de suprafaţă – accentuează experții din aceeași emisiune de la TVR Moldova.

Credit: Art of Alex Buretz

Crimă împotriva viitorului
„Decizia de a permite utilizarea apelor subterane în scopurile irigării, în contextul Republicii Moldova, trebuie calificat ca o crimă ce va afecta viitorul poporului și al generațiilor următoare”, afirmă Arcadie Capcelea, ex-ministrul Mediului, doctor habilitat în biologie și geografie, citat de www.ecopresa.md. Potrivit domniei sale, deja au fost aduse foarte multe argumente științifice în acest sens de către specialiștii în domeniu, – anume de cei care trebuie să se pronunţe asupra problemei date și nu de politicienii care apar și pleacă în timp scurt, și au, din păcate, mai mult interese partiinice sau de grup. „Sper însă că nu se va ajunge la așa ceva și parlamentarii actuali, care, deși sunt exponenții diferitor viziuni politice și deseori sunt motivați de interesele de grup din care fac parte, vor pune în prim-plan viitorul poporului, care depinde, în mare măsură, de asigurarea durabilității mediului, condiționat de utilizarea rațională și conservarea apelor subterane”, precizează ex-ministrul Arcadie Capcelea.

De aceeași părere este și dr. Leonid Voloșciuc, cercetător științific la Academia de Științe a Moldovei. „Inepțiile frecvente ale conducătorilor permanent creează probleme grave în dezvoltarea statului, impactul cărora este simțit de popor. Oare nu este clară situația perfect descrisă de comunitatea științifică că în Republica Moldova cea mai mare parte de ape subterane nu poate fi utilizată pentru irigare din cauza coraportului între ionii de sodiu (Na+), calciu ( Ca++) și magneziu( Mg++), fiind ape alcaline, în care predomină ionii de sodiu, fiind periculoase pentru irigare? Aplicarea lor va cauza scăderea nivelului apei în stratul acvifer cu formarea conurilor de depresiune, mineralizarea și degradarea calității apei și a solului”, susține dl Voloșciuc.

Ecologistul Cornel Busuioc spune că „se comite o crimă ecologică”, iar consecințele le vor plăti copiii și nepoții noștri. „Eu nu știu care e lista lungă de metode pașnice și civilizate pentru a opri acest festival al ignoranței. Știu doar că trebuiesc folosite toate metodele legale existente. De la pichetări non-stop până la înlăturarea de la guvernare a populiștilor la primele alegeri parlamentare / prezidențiale. Criteriul de calificare / descalificare ar fi și: atitudinea candidaților față de utilizarea apelor subterane pentru irigare”, a scris Busuioc pe pagina sa de Facebook.

„Politica de mediu în RM nu mai există, după cum nu mai există nici instituția care ar activa în acest domeniu. Avem o realitate jalnică de tot... Iar aceste ultime acțiuni propuse demonstrează
incompetenta, lipsa de gândire ecologică și iresponsabilitate totală”, a declarat dr. Alexandru Jolondcovschi, ex-viceministrul Mediului. „Oamenii de știință spun direct că nu se recomandă irigarea solurilor cu apa din subteran, fiindcă e mineralizată și există riscul de salinizare a solurilor, ceea ce va diminua capacitatea nutritivă a solului. Cu alte cuvinte, dacă irigăm cu apa din subteran, transformăm cernoziomurile în soloneț, pe care nu va mai crește nimic”, a menționat Iuliana Cantaragiu, ex-secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM).

Peste 80 de organizații s-au adresat lui Peter Michalko
Două Declarații către Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko, Parlament și Guvern, și o petiție, lansate în iulie curent, prezintă viziunea sectorului neguvernamental de mediu, social și drepturile omului pe subiectul irigării cu apă din subteran.

După Declarația ecologiștilor din Parteneriatul Estic, semnată de 30 de organizații neguvernamentale, la 8 iulie 2020, a urmat Declarația Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, la 21 iulie, semnată de peste 80 de organizații. De asemenea, Centrul Național de Mediu a lansat o petiție „STOP irigării din subteran în Republica Moldova” disponibilă spre semnare de platforma www.petitieonline.com. Deja peste 250 de persoane din întreaga republică au semnat petiția. În petiție se arată că riscurile irigării cu ape din subteran în R. Moldova sunt: epuizarea rezervelor de apă potabilă; salinizarea și distrugerea solului, respectiv scăderea cantitativă a recoltei; scăderea calității recoltei; crearea golurilor subterane ce pot provoca modificări în relief și prăbușirea terenurilor.

Petiția „STOP irigării din subteran în Republica Moldova”.

Academia de Ştiințe este împotriva irigării cu apă din subteran
Ca răspuns la Declaraț i a ecologiștilor din Parteneriatul Estic, Academia de Științe a Moldovei a
adresat o scrisoare MADRM, copia fiind transmisă Guvernului și Mișcării Ecologiste din Moldova. Academia de  Științe, având la bază analiza științifică, efectuată de cercetătorii Institutului de Ecologie și Geografie, a reiterat poziția permanentă pe care a avut-o față de subiectul irigării cu apă din subteran – negativă.

„Problemele principale privind apele de profunzime din Republica Moldova sunt conținutul ridicat de sodiu (200-560 mg/l), amoniac (2-10 mg/l), stronțiu (7-14 mg/l), fier (1-2,5 mg/l), iar pentru cele freatice – mineralizarea apei (pentru cele mai multe plante de cultură este potrivită apa cu o salinitate de 1000 mg/l), concentrațiile ridicate ale ionilor de sulfat (500-800 mg/l), sodiu (220-600 mg/l)și cloruri (350-700 mg/l). Apele din sondele arteziene conțin, de asemenea, fluor de la 2 la 6 mg/l (mun. Bălți, localitățile raioanelor Călărași, Căușeni, Criuleni, Fălești, Glodeni, Hâncești, Nisporeni, Ungheni, UTA Găgăuzia), iar hidrogenul sulfurat (3-20 mg/l) este o problemă extrem de actuală pentru populația din raioanele Călărași, Ialoveni, Hâncești, Nisporeni, Ungheni, mun. Chișinău etc.”, se arată în scrisoarea Academiei de Științe, semnată de academicianul Boris Găină, vicepreședinte al A.Ș.M.

Academia de Științe este de acord cu poziția societății civile de mediu privind necesitatea unui studiu complex privind utilizarea apelor subterane. Savanții accentuează că sunt necesare studii actualizate (la nivelul anilor 2011-2019), care să arate: cantitatea și debitele disponibile; calitatea apelor subterane (gradul de mineralizare, în primul rând); gradul de recuperare a acviferului în cazul exploatării extensive a acestuia; consecințele degradării solului (dehumificarea, gleizarea, compactarea, înmlăștinirea, solonețizarea, salinizarea etc.); estimarea impactului ecologic; gradul de asigurare a populației cu apă potabilă (care este prima prioritate de utilizare conform Legii Apelor) etc. „Nu există astfel de date actualizate, de aceea considerăm că este prematur de vorbit despre posibilitatea utilizării apelor subterane în irigare”, se mai arată în răspunsul Academiei.

Declarația Academiei de Științe în facsimil.

Argumentele daunei ireversibile și pericolului care se abate asupra mediului și cetățenilor nu sunt auzite de factorii de decizie. Astfel, pentru a pune în realizare promisiunile electorale ale lui Dodon, până la 9 august, MADRM a consultat public proiectul de Regulament cu privire la folosinţa apelor subterane pentru irigarea culturilor horticole, pretabilitatea solului și calitatea apelor pentru irigare. În loc ca statul să ofere soluții viabile pentru fermieri, populismul și setea de putere ale lui Dodon ne vor va lăsa pe toți să murim și de foame, și de sete.

Lilia CURCHI

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 342

Susține Natura.md: Devino Patron!