Nu există primăvară fără păsări
Migrația - un festival la care nu trebuie să plătim bilet
Au sosit cocostârcii - unii și-au ocupat cuiburile și au început să le repare, alții au plecat mai departe, spre alte țări care îi așteaptă cu nerăbdare. Din trenul cu păsări, s-au dat jos la stația „Moldova” alți oaspeți care ne-au lipsit o iarnă întreagă: codroșii de pădure cântă prin parcuri, ciocârliile inundă câmpurile agricole cu cântecele lor revărsate de la înălțimea zborului, codobaturile albe își poartă pașii pe malul râurilor și se bucură zgomotos de fiecare dată când mai găsesc câte o insectă. Din când în când cineva scanează de sus câmpurile brăzdate de utilaje agricole: e vânturelul roșu în căutare de șoricei deranjați.
Pe lacurile din țară e forfotă mare, e un du-te-vino grăbit, ca în marile aeroporturi unde se aterizează și se decolează într-o nebunie. Multe specii de păsări sunt pasageri aflați în tranzit, care au timp doar de o îmbucătură și un pic de odihnă. Ele au de plecat mai departe și au un drum lung înainte, așa că ne fericesc cu prezența lor preț de doar câteva zile: culicii și ciocîntorșii trebuie să ajungă în Finlanda, călifarii mari țin calea spre Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Belarus. La mal, acolo unde se ițesc panglici de nămol bogat în nevertebrate, sitarii de mal, bătăușii, fluierarii de zăvoi și piciorongii își folosesc ciocurile lungi pentru a scoate la suprafață toți mormolocii ascunși peste iarnă. Un adevărat iarmaroc de rațe sălbatice se ține pe orice lac mai mărișor: rațe cârâitoare, rațe lingurar, rațe mici, rațe pestrițe, rațe fluierătoare, rațe sulițar, rațe cu cap castaniu - toate trec în pasaj și au în minte destinații mai nordice, către care trebuie să ajungă cât mai repede posibil. În înaltul cerului, pe curenții de aer calzi, planează elegant șorecarii comuni, șerparii, găile negre, iar printre aceste răpitoare se mai rătăcește câte un cocostârc negru care a luat și el bilet pe curenții ascendenți.
Primăvara a devenit stăpână
În pomii înfloriți, pitulicile mici își cântă ritmat trilul: tif-taf, tif-taf, de parcă ar imita picăturile de ploaie primăvăratică. Stă pe gânduri: să plece mai departe sau să se oprească aici pentru a cuibări? Dacă decide să rămână, va avea parte de o companie selectă oriunde nu s-ar întoarce: ciocănitorile se întrec în toboșărit, măcălendrii își susură trilul din desișul pădurilor, porumbeii gulerați își cântă trilul răgușit în căutare de un loc bun pentru creșterea familiei, mierlele și sturzii cântători se cocoață prin vârfuri de arbori pentru a seduce toți spectatorii cu trilurile lor de flaut.
Din când în când, câte un uliu păsărar se năpustește peste vreun stol nebănuitor de grauri sau vrăbii. Pe malurile apelor egretele își etalează penajul de mireasă, alcătuit din cele mai fine și dantelate pene. Corcodeii mari sunt prinși într-un tangou acvatic de nu mai văd pe nimeni altcineva în jur - prinși într-un dans sincron, partenerii dau repede din cap și imită ca în oglindă mișcările celuilalt. Femelele și masculii de ereți de stuf planează unii în jurul altora și se prind de gheare într-un fel de îmbrățișare aeriană, ca într-un fel de depunere a jurământului de loialitate. Ciorile adună și cară cu hărnicie orice crenguță doborâtă de vânt și-și îngrijesc cuiburile înghesuite la etajul arborilor înalți. Pe câmp, presurile sure țârâie din fiecare tufiș și se întrec la apărarea teritoriului. Pupezele încă rătăcesc prin iarba abia mijită și din când în când își anunță prezența printr-un „pu-pu-pu” dus de vânt.
În curând, noi nume se vor alătura acestui concert primăvăratic: mai au de venit lăstunii, prigoriile, dumbrăvencele, vântureii de seară, șoimii rândunelelor, prepelițele, turturelele, cucii, drepnelele negre, chirighițele cu obraz alb, grangurii, sfrânciocii și mulți alții. Primăvara îi așteaptă pe toți în brațele sale, iar noi le ură să aibă parte de o ședere cât mai plăcută pe meleagurile noastre însorite!
Paște fericit tuturor cuvântătoarelor și necuvântătoarelor!
Silvia URSUL
Susține Natura.md: Devino Patron!