O șansă uriașă: să n-o ratăm!
natura.md
Sep 23, 2024 11:48
442
0
Guvernul a dat undă verde semnării unui credit investițional major (circa 200 milioane euro) cu finanțare de la Banca Europeană de Investiții pentru realizarea Programului extinderii și reabilitării pădurilor în R.Moldova pentru anii 2023-2032. Am militat pentru suport financiar de la Banca Mondială și chiar se reușise aprobarea unui proiect în domeniu (2017), care însă, ulterior (2019) a fost anulat, - în baza unui demers al Guvernului prin care se specifica că domeniul schimbărilor climatice și al pădurilor a decăzut din lista celor prioritare pentru R.Moldova (!!!). Un lucru deocheat cu totul. Este foarte promițător faptul ca Președinția și Guvernul și-au schimbat viziunile, acordându-se o atenție crescândă domeniilor specificate în speranța că extinderea terenurilor împădurite va asigura ameliorarea condițiilor de mediu, va aduce un șir de beneficii forestiere, dar și ar contribui la prevenirea schimbărilor climatice. În același timp, este necesar de a face totul ca aceste activități să aducă la rezultatele scontate, luând în calcul experiența împăduririlor executate în republică în cadrul proiectelor Băncii Mondiale din anii 2002-2008, dar și a companiilor similare de împădurire din alte țări. La acest capitol aș face referință la un articol publicat recent (vezi - Most tree planting campaigns fail. What has to change?|Explained News - The Indian Express). În articol se specifică că anual sunt lansate zeci de campanii de plantare de copaci în diferite țări pentru a contribui la reducerea emisiilor de CO2 și prevenirea schimbărilor climatice. Dar adesea aceste companii eșuează fără beneficii reale pentru mediu. În acest context apare întrebarea de ce apar așa situații și ce trebuie de realizat mai eficient?
Spre exemplu, cazul eforturilor de împădurire din nordul Indiei din ultimii 50 de ani arată că „programele costisitoare de plantare a copacilor nu s-au dovedit eficiente”, deoarece nu „au asigurat extinderea suprafețelor forestiere” și, respectiv, nu au contribuit la atenuarea schimbărilor climatice. Un alt exemplu cunoscut este ambițiosul proiect Marele Zid Verde al Africii, lansat în 2007, care și-a propus să planteze vegetație și copaci pe o suprafață de 100 milioane de hectare de teren degradat din regiunea Sahel. Doar o cincime din acea suprafață fusese plantată. Progresul este blocat din cauza lipsei de finanțare, iar majoritatea copacilor s-au uscat din cauza lipsei de apă sau îngrijire. Printre alte cauze ale eșecului lucrărilor de împădurire este faptul că în cadrul multor campanii de plantare de copaci se plantează specii inadecvate, la momentul nepotrivit și în locul nepotrivit - adică fără a se selecta cele adaptate la condițiile geografice de sol și climă. Spre exemplu, în Turcia, în 2019, guvernul și-a propus să planteze 11 milioane de copaci în toată țara. Cu toate acestea, „aproximativ 98% dintre copacii plantați au murit în mai puțin de trei luni” din cauza „timpului greșit de plantare, precipitațiilor scăzute și speciilor de copaci selectate greșit”.
O altă cauză a eșecurilor companiilor de împădurire este faptul că nu se acordă atenția necesară lucrărilor de îngrijire și menținere a pădurilor noi plantate. Exemplul Nigeriei demonstrează că majoritatea campaniilor eșuează, deoarece accentul în cadrul acestor companii se pune pe procesul de plantare de copaci, lăsându-se în afară asigurarea durabilității pădurilor și monitorizării creșterii lor. Un caz pozitiv în acest sens este proiectul de reabilitare a bazinului hidrografic al Podișului de Loess din China în cadrul căruia s-a plantat cu succes 270.000 de hectare de copaci și arbuști, folosindu-se speciile native, rezistente la secetă și adaptate la condițiile de climă și sol.
O altă condiție imperativă a durabilității împăduririlor este determinarea celora care vor fi responsabili de îngrijirea și menținerea pădurilor. În acest sens, în afară de instituțiile de stat, un rol important îl au comunitățile locale. În plus, în acest proces pot fi incluse și instituțiile de învățământ, dar și femeile, cărora ar trebui să li se ofere locuri de muncă în activitățile de plantare de arbori pentru a reduce decalajele de gen. Un exemplu pozitiv este Proiectul din SUA – Parteneriatul Verde al or. Seattle, care a implicat foarte mulți tineri voluntari din școli și comunități locale. În cadrul lui s-a înregistrat mai mult un milion de ore de lucru voluntar în plantare și menținere a copacilor.
Dacă e să vedem experiența implementării proiectelor Băncii Mondiale în RM, atunci pot afirma că ne-am ciocnit cu aceleași probleme evocate. În acest sens, putem afirma că astfel considerarea lor de la începutul realizării proiectelor și soluționarea lor pe tot parcursul implementării au asigurat succesele acestora. Analiza Programului Național în domeniu, aprobat anul trecut, demonstrează că, în principiu, problemele specificate mai sus își au o reflectare oarecare, rămâne numai ca acestea să fie realizate pe tot întregul ciclu de plantare-menținere-exploatare durabilă a noilor păduri. Să sperăm la aceasta, dar este imperativ să contribuim cu toții la realizarea lui.
Autor: Arcadie Capcelea
Articol publicat în revista NATURA, nr. 389
Susține Natura.md: Devino Patron!
