O școală de elită se moștenește
natura.md
Mar 15, 2025 10:11
260
0
Victoria Fonari, născută pe 8 martie 1975, este absolventă a Facultății de Litere, USM Chișinău, doctor conferențiar, critic literar, poet, publicist. Parcursul științifico-didactic al profesoarei este focusat pe cercetarea hermeneuticii (știința și arta interpretării textelor vechi, în special biblice; știința exegezei). Victoria Fonari a fost prima din Republica Moldova care a pus bazele hermeneutice în cartea „Hermeneutica literară” (2007). Preferința pentru mit și dorința de a implementa pragmatic se încoronează cu monografia „Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010)” (2021), unde pentru prima dată în spațiul nostru este propusă definiția de hermeneutică a mitului.
În anii 1991-1996 face studii la Facultatea Litere, specialitatea: limba și literatura română și limba latină (prima promoție în Republica Moldova cu această specializare), Universitatea de Stat din Moldova. Obține Diploma de studii superioare cu calificarea: Filolog, profesor de limba şi literatura română și limba latină. Limba română, Literatura română, Literatura universală, Limba latină, Cultura universală. În 1997-2001 face studii doctorale. La 2 octombrie 2001 susține teza de doctor cu tema „Factorul intelectual și sentimental în creația lui Aureliu Busuioc”.
Din 2001 până în prezent activează la Universitatea de Stat din Moldova.
Cariera didactică nu este singura ei preocupare și activitate, de zi cu zi. O caracterizează mai multe aspecte: îi place să citească și să scrie, iar cercetarea este probabil o moștenire de la părinți, ea fiind fiică de profesori universitari. După absolvirea Facultății de Litere, tânăra studentă, impresionată de statutul elitar al profesorilor de la catedră, vrea să-și prolifice cunoștințele și devine doctoranda profesorului Mihai Dolgan, atrasă fiind de creația lui Aureliu Busuioc din perspectiva intelectualului și a sentimentalului. Au urmat și alte studii de cercetare despre creația autorilor basarabeni, pe care i-a valorificat în articolele ei științifice. Analiza textelor literare, văzută de tânăra cercetătoare, a ajutat-o să descopere și latura umană a autorilor, iar reacțiile și atitudinea lor au încurajat-o pe Victoria Fonari să continue munca didactică de cercetător și valorificare a operei. De la academicianul Mihai Dolgan a învățat cum să-și dozeze timpul: „Când lucrezi la teză, scrii ce trebuie, după ce ai susținut, poți să scrii ce vrei”. Și a urmat munca de cercetare, analitică, văzută cu „ochiul al treilea”, probabil lecturile și cercetarea creației lui Nicolae Dabija și a generației sale, a influențat-o benefic. Adevărurile și valorile reflectate în această creație, scrisă în perioada postbelică, dar mai ales de tinerii români basarabeni în cei mai ostili ani - 60, 70, 80 - ai secolului trecut, cadrul universitar, V. Fonari, le-a transmis spre înțelegerea corectă și valorificarea de către generația născută în era digitală prin noțiunile de limbă, patrie, adevăr, de mărgioară.
Intenția studierii temei hermeneuticii, probabil, vine din educația filosofică moștenită din familie, mama ei a fost și cea care i-a arătat importanța noțiunilor filosofice. Această noțiune a descoperit-o în cărți, în discuțiile interesante și savuroase la Iași în conferințele organizate la Universitatea „A. I. Cuza” de Nicolae Râmbu. O coagulare între literatură și filosofie i-a adâncit și mai mult spațiul de cercetare, descoperind o simbioză între operă și filosofie, sincronie utilizată în mai multe cercetări, în special, în spațiul european sau în școala coșeriană. Poate că lecturile profunde din Heidegger, poate îndrumările mentorului Mihai Cimpoi, poate amândouă, o ajută pe doamna profesoară să transmită cititorului înțelesul că opera artistică depășește viața scriitorului.
Cei mai mulți cititori ai Victoriei Fonari sunt chiar studenții ei. Aceștia fac parte din generația digitalizată, cu o etică deja din altă perspectivă. Oare ce mai citesc astăzi tinerii de pe dispozitivul de care nu se despart? Mediul în care se află mereu doamna profesoară, de aproape trei decenii, o ajută să găsească un răspuns la această întrebare: „Se citește, dar mi se pare că nu se citește ceea ce trebuie sau suficient de bine, că dovadă este și libertinajul ăsta pe care îl au tinerii și lipsa multora de atitudine”, dar asta nu înseamnă că ei nu sunt interesați de realitatea prezentă în cărțile, acum un secol, și scrise bine. Nu se trece peste cursul de studiere a literaturii clasice, deci, conectarea la clasici poate, și chiar trebuie să fie o predilecție sau o conștiință asumată. Poate că cei care citesc sunt introverți, ei nu se văd, pentru că se caută pe sine, și nu cred că sunt puțini. Cititorul, format pe băncile facultății, este cel care va ține cont de preceptul său personal, va avea caracter și nu va fi manipulabil. Poate că nu se mai plânge astăzi, citind poezii, dar se sensibilizează, se trăiește concentrat emoția, atât timp cât la evenimente copiii, îndrumați de profesori, recită sau mai găsesc răspuns la întrebarea dacă se regăsesc în pielea unor personaje, înseamnă că unii studenți continuă tradiția școlii. Alții, și poate nu puțini, mai cumpără cărți.
Studenții mei sunt curajoși, spune profesoara, la Litere mai vin tineri convinși că școala nu e o afacere, ci un domeniu elitar, vin din principiul plăcerii, își ascultă inima, au predilecții pentru cultivarea limbii române, participă la conferințe studențești, la evenimente științifice. Recent, la un seminar, și-a revăzut o discipolă, pe care Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere a format-o, plecată să lucreze la o școală dintr-un sat.
Un nou post, care-i solicită Victoriei Fonari multă responsabilitate, este cel de președintă a Jurnaliștilor Profesioniști din România, filiala Chișinău. Funcția aceasta îi solicită să facă conexiuni între ziariști din diferite spații, pentru că vede în ei o forță, iar organizarea mai multor evenimente va consolida și mai mult această putere a patra. A reușit să dea start primului eveniment pe 20 martie, valorificând creația poetului național, anul 2025 fiind consacrat lui Mihai Eminescu. Vor urma și alte evenimente culturale, care să valorifice conexiuni între ziariștii din România și Republica Moldova.
Autor: Silvia Strătilă
Articol publicat în revista NATURA, nr. 397
Susține Natura.md: Devino Patron!
