Devino Patron!

Ouăle încondeiate – tradiţii, legende şi superstiţii

natura.md natura.md Apr 26, 2022 03:43 1557 1

Ouăle încondeiate – tradiţii, legende şi superstiţii

Mai țineți minte cum bunicii noștri obișnuiau să vopsească ouăle de Paști? Pe atunci ei nu se foloseau de vopsele sau diferite trucuri pentru a le ușura treaba, ci foloseau tot ceea ce natura le punea la dispoziție. Precum pasca, drobul, cozonacii și mielul, ouăle trebuie să fie prezente pe masa pascală, însă sub formă de ouă vopsite, care în vechile timpuri reprezentau renașterea la viață.

Simbolul ouălor roșii este strâns legat de Patimile lui Iisus.

Legenda spune că Sfânta Maria, venind să-și vadă Fiul răstignit, avea la ea un coș plin cu ouă, pe care l-a lăsat chiar lângă cruce când a început să-L plângă. Sângele acestuia ar fi înroșit  ouăle, iar de atunci s-a păstrat obiceiul vopsirii de ouă roșii de Paști.

Dacă nu ai mai vospit până acum ouă de Paști trebuie să știi că ai la îndemână mai multe metode, depinde doar de tine pe care o alegi și care ți se pare mai ușoară și mai rapidă. 

Ouăle de Paști se vopsesc în Vinerea Mare (sau Vinerea Seacă), în această zi nu este voie să se lucreze prin casă sau să se gătească, ci se ține post negru până la amiază, după care se pot vopsi ouăle de Paști. Acest obicei s-a păstrat mai mult în Ardeal. În Dodrogea și Moldova, ouăle se vopsesc în Joia Mare (sau Joia Neagră).

Cele mai frumoase ouă de Paști, care fac și acum faima Bucovinei, sunt ouăle închistrite, numite impropriu ouă încondeiate. Tehnica uzitată este aceea a păstrării culorii de fond și constă în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topită, și scufundarea succesivă în băi de culoare (galbenă, roșie și neagră).

Unealta folosită se numește chișiță și este un bețișor de lemn ce are fixată la unul din capete o pâlnie minusculă confecționată din alamă, prin care este petrecut un fir de păr de porc.

La sfârșit, după “scriere” și “îmbăiere”, oul se încălzește puțin și, cu ajutorul unei cârpe, de asemenea ușor încălzită, se îndepărtează straturile de ceară, punându-se în evidență desenul.

Cele mai răspândite motive folosite la închistrirea ouălor sunt crucea Paștelui, floarea Paștelui, cărarea ciobanului sau cărarea rătăcită, brâul și desagii popii, brăduțul, frunza de stejar, albina, peștele, coarnele berbecului, cârja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, “patruzeci de clinișori”, vârtelnița, creasta cocosului, broasca, fierul plugului, ulița satului, grebla, sapa etc.

Realizarea de ouă închistrite începe de pe la mijlocul Postului Mare. De regulă, ele nu se mănâncă. După ce se sfințesc în noaptea de Înviere, sunt dăruite rudelor și celor dragi și sunt păstrate în apropierea icoanelor până la Paștele următor.

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice,  vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iată câteva simboluri și semnificații utilizate:

  • linia dreaptă verticală = viața;
  • linia dreaptă orizontală = moartea;
  • linia dublă dreaptă = eternitatea;
  • linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea;
  • linia ușor ondulată = apa, purificarea;
  • spirala = timpul, eternitatea;
  • dubla spirală = legătura dintre viață și moarte.

În Banat, la fel și în Republica Moldova, oamenii își spală faţa cu apă dintr-un vas în care au fost puse flori ori fire de iarbă verde, bani și un ou roșu. În acest fel, oamenii cred că vor fi rumeni precum oul roșu, bogaţi și sănătoși. Cel care se spală ultimul ia banii. Masa tradițională se servește doar după ce bucatele au fost tămâiate și include ciolan de porc fiert, ouă roșii și friptură de miel.

Tot în Banat, dar și în Muntenia, există obiceiul ca tinerele fete să păstreze în casă lumânarea aprinsă în noaptea de Înviere. Lumânarea respectivă este apoi aprinsă pentru câteva momente, atunci când are loc un eveniment fericit. Cine urmează datina, se spune că are noroc în viața personală și este bine văzut de cei din jur.

Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei, bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește cunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde
“Adevărat a Înviat”!

Tradiția spune că din primul ou ciocnit în ziua de Paști trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună. Se mai spune că persoana a cărei ou nu se sparge de Paște își va găsi sfârșitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul.

În unele regiuni ale țării, după ce oul roșu a fost mâncat, coaja se aruncă la rădăcina unui copac cu flori.

Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenușuri în prima zi de Paște, pregătește-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând.

În tradiția populară de la noi, oul roșu de Paști ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor.

Articol pubicat în Revista NATURA în numărul 362
 

Susține Natura.md: Devino Patron!