Pe timp de carantină toate deșeurile trebuie tratate ca fiind periculoase
Criza generată de coronavirus ne-a afectat viața. Mulți dintre cititorii noștri sunt prinși în zone intrate în carantină, iar toți ceilalți suntem în izolare, de la mijlocul lunii martie. Această situație excepțională ne-a afectat tuturor activitatea, ne-a privat de libertatea de mișcare. Dar, conștienți că aceste măsuri sunt esențiale pentru protejarea vieții, respectăm recomandările medicilor și ale
autorităților. Multe sunt lucrurile pe care le putem regândi acum. De exemplu, atitudinea noastră față de mediul care ne înconjoară ! Gestionarea corectă a deșeurilor este un subiect foarte actual acum, căci de modul în care generăm, colectăm separat, reciclăm sau refolosim lucrurile depinde sănătatea și siguranța noastră, dar și mediul înconjurător. Ce facem cu deșeurile dacă localitatea este în carantină? Ce facem cu mănușile sau măștile de unică folosință? Unde ajung acestea, sunt sau nu periculoase? Subiectele care lăsau indiferenți marea majoritate a cetățenilor, au ajuns să reprezinte o provocare majoră.
Un studiu realizat de expertele Rodica Iordanov și Irina Punga din cadrul Asociației „EcoContact” prezintă mai multe recomandări pentru autorități în această perioadă extrem de complicată. Potrivit lor, îngrijorările cresc atât în privința deșeurilor medicale periculoase generate în unitățile medico-sanitare, cât și în privința deșeurilor menajere. Or, tot mai mulți oameni se îmbolnăvesc cu Covid-19 acasă sau se tratează la domiciliu și aruncă gunoiul în locurile obișnuite, iar coronavirusul este capabil să supraviețuiască pe diferite suprafețe un oarecare timp. Prin urmare, deșeurile medicale, cum ar fi măștile contaminate, mănușile, medicamentele folosite sau expirate și alte obiecte riscă a fi ușor amestecate cu resturile menajere, în tomberoane stradale, lăzi de gunoi etc. În asemenea condiții, toate deșeurile trebuie tratate ca deșeuri periculoase și eliminate separat. O altă recomandare este ca localitățile (și blocurile de locuit) care se află în carantină să aplice reguli de colectare separată, transportare și depozitare temporară a deșeurilor. Uniunea Europeană a elaborat un ghid pentru statele membre, în care expune modul de gestionare a deșeurilor în perioada pandemiei. Mesajul este de a respecta managementul corect al deșeurilor municipale, inclusiv colectarea separată și reciclarea.
Situația gestionării deșeurilor în localitățile R. Moldova este departe de modelul UE. Din păcate, pandemia nu a vindecat peste noapte năravul multor moldoveni de a arunca deșeuri peste tot: în râpi, fâșii forestiere, fâșii riverane de protecție a râurilor și bazinelor acvatice, pe marginea drumurilor. Aceste deșeuri tot timpul poluau mediul ambiant și, în primul rând, solul. Acum, sunt și mai periculoase. Conform Anuarului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, în anul 2018, în doar 148 de localități rurale – din totalul de 916 la nivel național - este organizată colectarea și transportarea deșeurilor. Circa 90% din cantitatea de deșeuri colectate de serviciile de salubrizare a fost eliminată prin depozitare (!). Colectarea selectivă este organizată parțial în mun. hișinău și în unele centre raionale, însă e doar în proporție de 10%.
Nu cunoaștem cum va afecta criza coronavirusului starea mediului. Observații la nivel internațional arată o reducere a poluării aerului, lucru care bucură cetățenii. Deocamdată, nu este nici un studiu despre impactul deșeurilor, care, nu doar în Moldova, sunt generate într-o cantitate tot mai mare și gestionarea lor nu este conformă.
Lilia Curchi
Articol publicat în numărul 338
Susține Natura.md: Devino Patron!